PLEDA, pledez, vb. I. Intranz. și tranz. A apăra o cauză în fața unei instanțe judecătorești. ♦ P. gener. A susține o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva. – Din fr. plaider.

pleda vit [At: HELIADE, D. J. 179/4 / Pzi: ~dez / E: fr plaider] 1-2 (Udp „pentru”, „în”) A susține o cauză, o idee. 3-4 (D. stări de fapt, acțiuni, activități, realizări etc.) A constitui o dovadă, un argument. 5-6 A influența favorabil Si: a milita. 7-8 A vorbi în fața unei instanțe judecătorești, ca avocat, pentru a apăra cauza uneia dintre părți. corectat(ă)

PLEDA, pledez, vb. I. Intranz. și tranz. A vorbi în fața unei instanțe judecătorești (ca avocat), apărând cauza uneia dintre părți. ♦ P. gener. A susține o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva. – Din fr. plaider.

PLEDA, pledez, vb. I. Intranz. A vorbi în fața unei instanțe judecătorești (ca avocat), apărînd interesele uneia dintre părți. În afară de procesele grele și complicate în care pleda... mai îngrijea și de cele două moșii. C. PETRESCU, Î. I 10. Dați-mi voie mie să pledez [la Divan] în numele domniei-voastre. ALECSANDRI, T. 1452. ◊ Tranz. Radu Comșa... pledă cîteva procese fără însemnătate. C. PETRESCU, Î. II 179. ♦ A susține cauza cuiva, a vorbi în favoarea cuiva, a apăra o idee, un interes, a milita pentru... A coborît jos și i-a venit rîndul să pledeze acum în fața streinului cu aceeași energie. C. PETRESCU, A. 290. (Tranz.) Pledarăm cauza unde s-a cuvenit, după cum știți și din cele ce vi s-au scris. GHICA, A. 803. ◊ (Subiectul este argumentul, dovada, mijlocul care constituie un argument) Pentru aceasta am lăsat manuscrisul să pledeze în numele meu. C. PETRESCU, C. V. 148.

PLEDA vb. I. intr., tr. A susține, a apăra înaintea unei instanțe judecătorești, interesele unei părți dintr-un proces; (p. ext.) a susține o cauză, o idee. [< fr. plaider].

PLEDA vb. intr. a susține, a apăra înaintea unei instanțe judecătorești interesele unei părți într-un proces; a susține o cauză, o idee. ◊ a fi în avantajul cuiva sau a ceva. (< fr. plaider)

A PLEDA ~ez intranz. 1) A apăra (în calitate de avocat) interesele unei părți. 2) A rosti o pledoarie. 3) A se pronunța cu ardoare (pentru o idee, o cauză, o doctrină etc.). /<fr. plaider

pledà v. a apăra o cauză: a pleda un proces (= fr. plaider).

*pledéz v. intr. (fr. plaider, d. plaid, proces, care vine d. lat. plácitum, voință, deciziune [a puteriĭ suverane], d. placere, a plăcea). Perorez, vorbesc ca să apăr pe cineva orĭ ceva: avocatu a pledat pentru clientu luĭ. Fig. Trecutu acestuĭ om pledează pentru el. V. tr. Susțin cu vorba: a pleda procese.

pleda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pledez, 3 pledează; conj. prez. 1 sg. să pledez, 3 să pledeze

pleda (a ~) vb., ind. prez. 3 pledează

pleda vb., ind. prez. 1 sg. pledez, 3 sg. și pl. pledează

PLEDA vb. 1. a apăra, a susține. (A ~ cauza cuiva.) 2. a vorbi. (A ~ în favoarea cuiva.)

PLEDA vb. 1. a susține. (A ~ cauza cuiva.) 2. a vorbi. (A ~ în favoarea cuiva.)

pleda (pledez, pledat), vb. – 1. A apăra o cauză, un litigiu. – 2. A interveni, a mijloci. – 3. A perora, a discuta. Fr. plaider. – Der. pledant, adj. (care pledează); pledoarie, s. f. (apărare), din fr. plaidoirie confundat cu fr. plaidoyer.