11 definiții pentru platonism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLATONÍSM s. n. Filosofia lui Platon și a discipolilor săi, după care lumea ideilor ar fi singura realitate adevărată, iar lumea materială o copie sensibilă și schimbătoare a celei dintâi. – Din fr. platonisme.

platonism sns [At: POTECA, F. 31/10 / E: fr platonisme] 1 Concepție filozofică idealist-obiectivă a lui Platon și a adepților săi, după care lumea ideilor ar fi singura realitate obiectivă, iar lumea materială o copie sensibilă și schimbătoare a celei dintâi. 2 Iubire platonică (5) Si: (rar) platonie. 3 (Rar) Caracter abstract, formal al unei acțiuni, al unei atitudini etc.

PLATONÍSM s. n. Concepție filozofică idealist-obiectivă a lui Platon și a adepților săi, după care lumea ideilor ar fi singura realitate adevărată, iar lumea materială o copie sensibilă și schimbătoare a celei dintâi. – Din fr. platonisme.

PLATONÍSM s. n. Concepția filozofică idealistă a lui Platon și a adepților săi, după care lumea ideilor imuabile este singura realitate obiectivă, iar lumea materială este o copie sensibilă și schimbătoare a celei dintîi.

PLATONÍSM s.n. 1. Concepția filozofică idealist-obiectivă a lui Platon și a adepților săi, care considerau lumea „ideilor veșnice” drept singura realitate, iar lumea materială o copie imperfectă și trecătoare a celei dintâi. 2. Iubire platonică. [Cf. fr. platonisme, it. platonismo < Platon – filozof grec din antichitate].

PLATONÍSM s. n. 1. concepție filozofică a lui Platon, potrivit căreia singura realitate ar fi lumea ideilor, iar lumea materială o copie imperfectă și trecătoare. 2. iubire platonică. (< fr. platonisme)

PLATONÍSM n. 1) Doctrina filozofică a lui Platon și a adepților lui care afirmă că reală este doar „lumea ideilor”, lumea materială fiind numai o copie a celei dintâi. 2) Atitudine bazată pe atracție pur spirituală. /<fr. platonisme

*platonízm n., pl. e. Sistema filosofică a luĭ Platone. Caracteru ideal al amoruluĭ. Lucru fără efect: platonizmu n’are trecere în politică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: platonism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • platonism
  • platonismul
  • platonismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • platonism
  • platonismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

platonism

  • 1. Filosofia lui Platon și a discipolilor săi, după care lumea ideilor ar fi singura realitate adevărată, iar lumea materială o copie sensibilă și schimbătoare a celei dintâi.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Iubire platonică.
    surse: DN

etimologie: