6 definiții pentru plasmidă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLASMIDĂ, plasmide, s. f. (Biol.) Component al cromozomului bacterian care se poate replica autonom și poate fi transferat dintr-o celulă în alta, folosit în ingineria genetică, în donare etc. – Cf. fr. plasmine.
plasmidă sf [At: DEX-S / Pl: ~de / E: cf fr plasmine] (Blg) Formație de acid dezoxiribonucleic prezentă în citoplasma celulelor, larg folosită în ingineria genetică sau în clonare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PLASMIDĂ, plasmide, s. f. (Biol.) Formațiune de acid dezoxiribonucleic prezentă în citoplasma celulelor, larg folosită în ingineria genetică, în clonare etc. – Cf. fr. plasmine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
PLASMIDĂ s. f. formațiune de acid dezoxiribonucleic din citoplasma celulelor, folosită în ingineria genetică, în clonare etc. (după fr. plasmine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
plasmidă s. f., pl. plasmide
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PLASMÍDĂ s. f. (GENET.) Component al cromozomului bacterian care se poate replica autonom și poate fi transferat dintr-o celulă în alta, în tehnicile de inginerie genetică. Adesea, p. sunt purtătoare de gene de rezistență la diferite antibiotice.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
plasmidă, plasmidesubstantiv feminin
- 1. Component al cromozomului bacterian care se poate replica autonom și poate fi transferat dintr-o celulă în alta, folosit în ingineria genetică, în donare etc. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- plasmine DEX '09 DEX '98 MDN '00