3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂMĂDIT2, -Ă, plămădiți, -te, adj. (Despre aluat) Preparat din făină, apă și drojdie; fermentat. – V. plămădi.

PLĂMĂDIT2, -Ă, plămădiți, -te, adj. (Despre aluat) Preparat din făină, apă și drojdie; fermentat. – V. plămădi.

PLĂMĂDÍT1 s. n. Plămădire. – V. plămădi.

PLĂMĂDÍT1 s. n. Plămădire. – V. plămădi.

plămădit2, ~ă a [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: plămădi] 1 (Pop; d. aluat) Preparat din făină, apă și drojdie. 2 (Pop; pex; d. aluat) Fermentat. 3 (Trs; îs) Lapte ~ Lapte acru preparat din lapte fiert. 4 (Pop; d. alimente) Pregătit prin amestecare. 5 (Pop) Macerat. 6 (Pop; d. alimente) Digerat. 7 (Rar) Pătruns. 8 (Rar) Infiltrat. 9 Zămislit. 10 (Șfg) Făurit. 11 Creat prin frământare. 12 (Șfg) Alcătuit. 13 Format.

plămădit1 sn [At: GRIGORIU-RIGO, M. P. I, 150 / Pl: (rar) ~uri / E: plămădi] 1-3 Plămădire (1-3). 4 (Rar) Preparare. 5 (Pop) Macerare. 6 (Pop) Digerare. 7 (Rar) Pătrundere. 8 (Rar) Infiltrare. 9 (Fig) Creare. 10 (Fig) Alcătuire. 11 Plămădire (9).

PLĂMĂDÍT2, -Ă, plămădiți, -te, adj. (Despre aluat) Preparat din făină, apă și drojdie, ca să dospească. Aluatul plămădit se ține la căldură înainte de a fi frămîntat.Fig. Plăsmuit, creat. Departe de sufletul ei, plămădit din umilință și din iubire, să fi cutezat să spună vreodată, spre laudă deșartă, vedeniile... ei. GALACTION, O. I 316.

PLĂMĂDÍT 1 s. n. Plămădire.

PLĂMĂDÍ, plămădesc, vb. IV. 1. Intranz. A pregăti o plămădeală; p. ext. a frământa, manual sau mecanic, aluatul împreună cu plămădeala sau cu drojdia în vederea obținerii unui aluat omogen. ♦ P. ext. A face un amestec în vederea obținerii unui preparat; a pregăti, a prepara alimente. 2. Tranz. și refl. A (se) zămisli, a (se) făuri; fig. a (se) alcătui, a (se) forma. – Din sl. pomladiti „a întineri”.

PLĂMĂDÍ, plămădesc, vb. IV. 1. Intranz. A pregăti o plămădeală; p. ext. a frământa, manual sau mecanic, aluatul împreună cu plămădeala sau cu drojdia în vederea obținerii unui aluat omogen. ♦ P. ext. A face un amestec în vederea obținerii unui preparat; a pregăti, a prepara alimente. 2. Tranz. și refl. A (se) zămisli, a (se) făuri; fig. a (se) alcătui, a (se) forma. – Din sl. pomladiti „a întineri”.

plămădi [At: PSALT. 197 / V: (reg) plom~, plomodi / Pzi: ~desc / E: ns cf slv *помладити] 1 vi (Pop) A pregăti un amestec de făină, apă și drojdie, în vederea preparării aluatului. 2 vi (Pop; pex) A frământa aluatul. 3 vt (Pop; îe) A ~ inima cuiva A face cuiva descântece pentru a-l vindeca de o boală. 4 vr (Pop; îe) A i se ~ inima cuiva A se îmbolnăvi de o boală nedefinită mai deaproape. 5 vr (Pop; îae) A se vindeca prin descântece. 6 vt (Pgn) A face un amestec în vederea obținerii unui preparat. 7 vt (Pop) A pregăti alimente prin amestecare Si: a prepara. 8 vt (Reg; îe) A ~ curechi A pune varza la acrit. 9-10 vtr (Pop) A (se) macera. 11 vt (Reg) A digera alimente. 12 vr (Rar) A pătrunde. 13 vr (Rar) A se infiltra. 14 vr (Reg; d. albine) A depune plămadă (10) pentru a se înmulți. 15 vi (Pop) A purta rod și a da urmași Si: a concepe, a zămisli. 16-17 vtr (Șfg) A (se) făuri. 18 vt A crea prin frământare. 19-20 vtr (Șfg) A (se) alcătui. 21-22 vtr A (se) forma.

PLĂMĂDÍ, plămădesc, vb. IV. 1. Intranz. A face un aluat moale din puțină făină, drojdie și apă caldă, ca să dospească; a face plămădeală. Mîni, pe vremea asta, zise ea, plămădesc de pîne. Cuptorul cred că e în bună stare. SADOVEANU, P. M. 246. Apoi mama plămădea Ș-o lăsa pînă dospea. ALECSANDRI, P. P. 390. ◊ Refl. pas. Se plămădește de colaci cu aluat anume pregătit, ori cu țaică din tîrg și, cînd plămădeala e gata, se frămîntă bine aluatul. ȘEZ. V 138. ◊ Fig. Izvoarele și apa ploilor se plămădiseră în mocirle, GALACTION, O. I 210. 2. Tranz. A frămîntă aluatul împreună cu plămădeala sau cu drojdia pentru ca să fermenteze. Halal, zău, de cine știe Să facă plăcintărie, S-o dospească, plămădească, În cuptor s-o rumenească. ALECSANDRI, T. 142. ◊ A frămîntă, a amesteca; a face să fermenteze. Își petrecea zilele plămădind cantaride. NEGRUZZI, S. I 205. 3. Tranz. A zămisli, a procrea, a concepe. Mătușa Uțupăr tăinuie cu mama. Are ea un vecin unul Mărinache Piele. Cu Piele a plămădit-o pe Dița. STANCU, D. ♦ Refl. Fig. A se forma, a se făuri. Sufletele mari se plămădesc în valurile răstriștei. ODOBESCU, S. I 261. 4. Tranz. (Cu privire la o creație) A plăsmui; a crea, a compune. Minuni plăpînde plămădim din tină, Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. Marele compozitor italian [Rossini] a știut să plămădească acest cap d-operă al muzicei de vînătorie. ODOBESCU, S. III 94.

A PLĂMĂDÍ ~ésc 1. intranz. A face o plămădeală. ~ de pâine. 2. tranz. 1) (aluat) A prepara amestecând făină cu apă, cu ingrediente și cu plămădeală. 2) fig. (planuri, gânduri, idei etc.) A schița în gând; a-și reprezenta în minte; a plăsmui; a urzi. /<sl. pomladiti

plămădì v. 1. a frământa aluatul; 2. fig. a urzi.

plămădésc și plo- v. tr. (vsl. sîrb. po-mladiti, a întineri, *a muĭa). Amestec țaica cu făină și apă ca să dospească. Fig. Uneltesc, urzesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plămădí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plămădésc, imperf. 3 sg. plămădeá; conj. prez. 3 să plămădeáscă

plămădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plămădésc, imperf. 3 sg. plămădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. plămădeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLĂMĂDÍT s. v. frământare.

arată toate definițiile

Intrare: plămădit (adj.)
plămădit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămădit
  • plămăditul
  • plămăditu‑
  • plămădi
  • plămădita
plural
  • plămădiți
  • plămădiții
  • plămădite
  • plămăditele
genitiv-dativ singular
  • plămădit
  • plămăditului
  • plămădite
  • plămăditei
plural
  • plămădiți
  • plămădiților
  • plămădite
  • plămăditelor
vocativ singular
plural
Intrare: plămădit (s.n.)
plămădit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămădit
  • plămăditul
  • plămăditu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plămădit
  • plămăditului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: plămădi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plămădi
  • plămădire
  • plămădit
  • plămăditu‑
  • plămădind
  • plămădindu‑
singular plural
  • plămădește
  • plămădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plămădesc
(să)
  • plămădesc
  • plămădeam
  • plămădii
  • plămădisem
a II-a (tu)
  • plămădești
(să)
  • plămădești
  • plămădeai
  • plămădiși
  • plămădiseși
a III-a (el, ea)
  • plămădește
(să)
  • plămădească
  • plămădea
  • plămădi
  • plămădise
plural I (noi)
  • plămădim
(să)
  • plămădim
  • plămădeam
  • plămădirăm
  • plămădiserăm
  • plămădisem
a II-a (voi)
  • plămădiți
(să)
  • plămădiți
  • plămădeați
  • plămădirăți
  • plămădiserăți
  • plămădiseți
a III-a (ei, ele)
  • plămădesc
(să)
  • plămădească
  • plămădeau
  • plămădi
  • plămădiseră
plomădi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plomodi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plămădit (adj.)

  • 1. (Despre aluat) Preparat din făină, apă și drojdie.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: fermentat (adj.) macerat un exemplu
    exemple
    • Aluatul plămădit se ține la căldură înainte de a fi frămîntat.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Departe de sufletul ei, plămădit din umilință și din iubire, să fi cutezat să spună vreodată, spre laudă deșartă, vedeniile... ei. GALACTION, O. I 316.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi plămădi
    surse: DEX '98 DEX '09

plămădit (s.n.)

etimologie:

  • vezi plămădi
    surse: DEX '98 DEX '09