opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

PISTRUIAT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui (1) pe piele. 2. (Rar) Pestriț, împestrițat. [Pr.: -tru-iat] – V. pistruia.

PISTRUIAT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui (1) pe piele. 2. (Rar) Pestriț, împestrițat. [Pr.: -tru-iat] – V. pistruia.

pistruiat, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. III, 15 / V: (rar) ~it / Pl: ~ați, ~e / E: pistrui + -at] 1 (D. oameni) Care are pistrui (5) Si: (rar) pistrui (2), (reg) pistricos (1). 2 (Rar) Pestriț.

PISTRUIAT, -Ă, pistruiați, -te, adj. 1. Cu pistrui pe piele. Așa... a fost el întotdeauna – roșu și pistruiat. GALAN, Z. R. 265. Băiatul pistruiat și cîrn se trezește de-a binelea. STANCU, D. 19. Dar vreo doi, pistruiați și cu un tort de aur roșu încurcat pe cap, păreau copii ale acelor triburi... care se credeau de-a dreptul coborîte din soare. MACEDONSKI, O. III 15. 2. Pestriț, împestrițat. Cu florile... pistruiate cu roșu, vioi. La TDRG. – Variantă: pistruit, -ă (DAN, U. 40) adj.

PISTRUIAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A PISTRUIA și A SE PISTRUIA. 2) Care are pistrui, mai ales pe față. /v. a (se) pistruia

pistruĭát, -ă adj. (d. pistruĭ). Cu fața plină de pistruĭ: un Jidan pistruĭat. – Și pe-. Și împopistrat (Rț.).

PISTRUIA, pistruiez, vb. I. Tranz. și refl. A căpăta sau a face să capete pistrui (1). ♦ Fig. A (se) păta. [Pr.: -tru-ia] – Din pistrui.

PISTRUIA, pistruiez, vb. I. Tranz. și refl. A căpăta sau a face să capete pistrui (1). ♦ Fig. A (se) păta. [Pr.: -tru-ia] – Din pistrui.

pistruia vrt [At: V. ROM. august 1955, 47 / P: ~tru-ia / Pzi: ~iez / E: pistrui] 1-2 ( A căpăta sau) a face să capete pistrui (5). 3-4 (Pgn; rar) A (se) păta.

pistruit, ~ă a vz pistruiat

PISTRUIT, -Ă adj. v. pistruiat.

A SE PISTRUIA mă ~iez intranz. A se acoperi cu pistrui (mai ales pe față). /Din pistrui

A PISTRUIA ~iez tranz. A face să se pistruieze. /Din pistrui

Ortografice DOOM

pistruia (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pistruiez, 3 pistruiază, 1 pl. pistruiem; conj. prez. 1 sg. să pistruiez, 3 să pistruieze; ger. pistruind

pistruia (a ~) vb., ind. prez. 3 pistruiază, 1 pl. pistruiem; conj. prez. 3 să pistruieze; ger. pistruind

pistruia vb., ind. prez. 1 sg. pistruiez, 3 sg. și pl. pistruiază, 1 pl. pistruiem; conj. prez. 3 sg. și pl. pistruieze; ger. pistruind

Sinonime

PISTRUIAT adj. v. pestriț.

PISTRUIAT adj. (rar) pistrui, (reg.) pistricos. (Om ~; obraz ~.)

pistruiat adj. v. PESTRIȚ.

PISTRUIAT adj. (rar) pistrui, (reg.) pistricos. (Om ~; obraz ~.)

Intrare: pistruiat
pistruiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistruiat
  • pistruiatul
  • pistruiatu‑
  • pistruiată
  • pistruiata
plural
  • pistruiați
  • pistruiații
  • pistruiate
  • pistruiatele
genitiv-dativ singular
  • pistruiat
  • pistruiatului
  • pistruiate
  • pistruiatei
plural
  • pistruiați
  • pistruiaților
  • pistruiate
  • pistruiatelor
vocativ singular — —
plural — —
pistruit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistruit
  • pistruitul
  • pistruită
  • pistruita
plural
  • pistruiți
  • pistruiții
  • pistruite
  • pistruitele
genitiv-dativ singular
  • pistruit
  • pistruitului
  • pistruite
  • pistruitei
plural
  • pistruiți
  • pistruiților
  • pistruite
  • pistruitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: pistruia
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pistruia
  • pistruiere
  • pistruiat
  • pistruiatu‑
  • pistruind
  • pistruindu‑
 singular plural
  • pistruiază
  • pistruiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pistruiez
 (să)
  • pistruiez
  • pistruiam
  • pistruiai
  • pistruiasem
a II-a (tu)
  • pistruiezi
 (să)
  • pistruiezi
  • pistruiai
  • pistruiași
  • pistruiaseși
a III-a (el, ea)
  • pistruiază
 (să)
  • pistruieze
  • pistruia
  • pistruie
  • pistruiase
plural I (noi)
  • pistruiem
 (să)
  • pistruiem
  • pistruiam
  • pistruiarăm
  • pistruiaserăm
  • pistruiasem
a II-a (voi)
  • pistruiați
 (să)
  • pistruiați
  • pistruiați
  • pistruiarăți
  • pistruiaserăți
  • pistruiaseți
a III-a (ei, ele)
  • pistruiază
 (să)
  • pistruieze
  • pistruiau
  • pistruiară
  • pistruiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pistruiat, pistruiatăadjectiv

  • 1. Cu pistrui pe piele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Așa... a fost el întotdeauna – roșu și pistruiat. GALAN, Z. R. 265. DLRLC
    • format_quote Băiatul pistruiat și cîrn se trezește de-a binelea. STANCU, D. 19. DLRLC
    • format_quote Dar vreo doi, pistruiați și cu un tort de aur roșu încurcat pe cap, păreau copii ale acelor triburi... care se credeau de-a dreptul coborîte din soare. MACEDONSKI, O. III 15. DLRLC
  • 2. rar Pestriț, pistricos, pistrui, împestrițat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pestriț pistricos pistrui împestrițat
    • format_quote Cu florile... pistruiate cu roșu vioi. La TDRG. DLRLC
etimologie:
  • vezi pistruia DEX '98 DEX '09

pistruia, pistruiezverb

  • 1. A căpăta sau a face să capete pistrui. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • pistrui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.