2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PISCUÍT s. n. (Reg.) Faptul de a piscui.V. piscui.

PISCUÍT s. n. (Reg.) Faptul de a piscui.V. piscui.

piscuit sn [At: DLR / Pl: ~uri / E: piscui] 1-5 Piscuire (1-5). 6-7 (Ccr) Sunete caracteristice, ascuțite, scoase de (puii de) păsări Si: piuit (11-12), piuitură (3-4), (rar) piuire (3-4).

PISCUÍT s. n. Faptul de a piscui. Piscuitul puilor.

PISCUÍ, pers. 3 piscuiește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre păsări sau despre puii de pasăre) A ciripi, a piui. – Pisc1 + suf. -ui.

PISCUÍ, pers. 3 piscuiește, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre păsări sau despre puii de pasăre) A ciripi, a piui. – Pisc1 + suf. -ui.

piscui [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (cscj) ~coia / Pzi: ~esc, piscui / E: pisc1 + -ui] 1 vi (Mol; Trs; d. păsări sau d. puii lor) A piui1 (1). 2-3 vir (Fig; d. femei și copii) A vorbi cu voce subțire. 4-5 vir (Reg; imp; d. broaște) A orăcăi. 6 vi (Trs) A cânta din fluier. 7 vr (Reg; d. mămăligă; csnp) A scoate bule de aer când fierbe.

CHISCUÍ vb. IV v. piscui.[1]

  1. Varianta nu este menționată la intrarea principală. — gall

PISCUÍ, piscuiesc, vb. IV. Intranz. (Despre păsări) A ciripi; (despre puii de pasăre) a piui. Pe cea mai înaltă din crengi, zgribulite sub frunze, Stau împreună-ntr-un cuib, piscuind, vrăbiuțe plăpînde, Opt erau toate la număr și nouă cu vrabia mumă. MURNU, I. 33. Paserile-or piscui, Tu atunci îi adormi. BIBICESCU, P. P. 280. ◊ Fig. (Cu pronunțare regională) Săracele mîndrele, Chiscuiesc ca paserile Pe sub toate streșinele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 376.

A PISCUÍ pers. 3 píscuie intranz. pop. (mai ales despre puii de pasăre) A emite sunete caracteristice subțiri și prelungi; a piui. /Onomat.

piscuì v. a piui, vorbind de puișorii de pasăre. [V. piscoiu].

píscuĭ și -ĭésc, a v. tr. (vsl. piskati, a cînta din fluĭer, rus. piskatĭ și písknutĭ, a piui, pisk, șuĭerare; sîrb. piska, țipet ascuțit. V. piskoĭ). Mold. Trans. Piuĭ, fac piŭ-piŭ, ca puiĭ cînd îs supt aripile cloșteĭ saŭ și cînd o caută. – Pop. chiscuĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

piscuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. piscuiéște/píscuie, imperf. 3 sg. piscuiá; conj. prez. 3 piscuiáscă/să píscuie

piscuí vb., ind. prez. 3 sg. și pl. piscuiéște/píscuie, imperf. 3 sg. piscuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. piscuiáscă/píscuie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PISCUÍT s. v. piuire, piuit, piuitură.

piscuit s. v. PIUIRE. PIUIT. PIUITURĂ.

arată toate definițiile

Intrare: piscuit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscuit
  • piscuitul
  • piscuitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • piscuit
  • piscuitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: piscui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • piscui
  • piscuire
  • piscuit
  • piscuitu‑
  • piscuind
  • piscuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • piscuiește
(să)
  • piscuiască
  • piscuia
  • piscui
  • piscuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • piscuiesc
(să)
  • piscuiască
  • piscuiau
  • piscui
  • piscuiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • piscui
  • piscuire
  • piscuit
  • piscuitu‑
  • piscuind
  • piscuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • piscuie
(să)
  • piscuie
  • piscuia
  • piscui
  • piscuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • piscuie
(să)
  • piscuie
  • piscuiau
  • piscui
  • piscuiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chiscui
  • chiscuire
  • chiscuit
  • chiscuitu‑
  • chiscuind
  • chiscuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chiscuiește
(să)
  • chiscuiască
  • chiscuia
  • chiscui
  • chiscuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chiscuiesc
(să)
  • chiscuiască
  • chiscuiau
  • chiscui
  • chiscuiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chiscui
  • chiscuire
  • chiscuit
  • chiscuitu‑
  • chiscuind
  • chiscuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • chiscuie
(să)
  • chiscuie
  • chiscuia
  • chiscui
  • chiscuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • chiscuie
(să)
  • chiscuie
  • chiscuiau
  • chiscui
  • chiscuiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

piscuit

etimologie:

  • vezi piscui
    surse: DEX '98 DEX '09

piscui chiscui

  • 1. regional Despre păsări sau despre puii de pasăre:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ciripi piui attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pe cea mai înaltă din crengi, zgribulite sub frunze, Stau împreună-ntr-un cuib, piscuind, vrăbiuțe plăpînde, Opt erau toate la număr și nouă cu vrabia mumă. MURNU, I. 33.
      surse: DLRLC
    • Paserile-or piscui, Tu atunci îi adormi. BIBICESCU, P. P. 280.
      surse: DLRLC
    • figurat cu pronunțare regională Săracele mîndrele, Chiscuiesc ca paserile Pe sub toate streșinele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 376.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pisc + sufix -ui.
    surse: DEX '09 DEX '98