6 intrări

42 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

piscoace sf vz piscoi

PISCOÁIE, (I) piscoaie, s. f., (II) piscoi, s. m. (Reg.) I. Tub sonor care intră în componența unor instrumente muzicale. II. Om scund. [Var.: (1) piscói s. m.] – Et. nec.

PUȘCÓCI, pușcoace, s. n. Jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc sau din tulpină de cucută, cu care copiii împușcă cu gloanțe de câlți sau împroașcă cu apă; pușcoaie; pușcă de soc. ♦ (Depr.) Pușcă veche; pușcă de proastă calitate. – Pușcă + suf. -oci.

PUȘCÓCI, pușcoace, s. n. Jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc sau din tulpină de cucută, cu care copiii împușcă cu gloanțe de câlți sau împroașcă cu apă; pușcoaie; pușcă de soc. ♦ (Depr.) Pușcă veche; pușcă de proastă calitate. – Pușcă + suf. -oci.

piscoi, ~oaie [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 209 / V: picicoaie, (reg) ~coace, ~coară, pișcoaie, pițcoaie sf / Pl: ~, ~oaie, (rar, sf) ~ / E: pisc1 + -oi] 1 smf (Trs; Ban) Fluier mic, pentru copii, făcut din lemn de salcie sau de soc. 2 smf (Îrg) Fluier sau tub sonor care intră în componența unor instrumente muzicale. 3 sf (înv, sm) Oboi. 4 sf (pop, sm) Vrană la moară. 5 sf (Reg) Jgheab prin care se scot cerealele din hambar. 6 sf (Trs) Jgheab de scurgere la teasc. 7 sf (Reg) Pisc2 (12). 8 sf (Reg) Teică a morii. 9 sm (Reg) Om scund, sfrijit.

pușcoci, ~oace [At: POLIZU / V: (reg) piș~, pitc~ s / Pl: ~oace, (reg, sn) ~uri, ~ / E: pușcă + -oci] 1 snf Jucărie care imită pușca (1), făcută de copii dintr-o țeavă de lemn de soc sau dintr-o tulpină de cucută și dintr-un bețișor care intră în țeavă, cu ajutorul căruia se împușcă cu gloanțe de câlți sau se împroașcă cu apă Si: (reg) plișcoci (2), pocnitoare, pușcală, pușcaviță, pușcăleață, pușcăriță, pușchia, pușcoi (3), pușculie, pușculiță (3), pușcuroi, pușcuță (3). 2 sn (Irn) Pușcă (1) primitivă, de proastă calitate. 3 sn (Irn) Imitație de pușcă (1). 4 sn (Pan; rar) Irigator. 5 sn (Reg) Arc (1). 6 smf (Pop) Ființă mică de vârstă sau de statură, nedezvoltată sau pitică. 7 sf (Pop; îe) A fi o pișcoace sau cât pișcoacea A fi mic de tot. 8 sm (Orn; reg; îf pitcoci) Pitulice (Troglodytes troglodytes).

PISCÓI, piscoi, s. m. (Reg.) I. Tub sonor care intră în componența unor instrumente muzicale. II. Om mic de statură, sfrijit, pipernicit. – Et. nec.

PISCOÁIE, piscoi, s. f. (Regional) 1. Parte a morii, prin care curge făina; vrană. V. scoc. Că mi-i moara Lîngă casă, Cu piscoaia pe fereastră Și curge făina-n casă. MARIAN, S. 49. 2. Fluier (de soc sau de salcie). ♦ Piscoi (2). Organele cu șapte sute de piscoi, unele groase, altele subțiri. La TDRG.

PISCÓI, piscoaie, s. n. 1. Piscoaie (1). 2. Fluier care intră în alcătuirea diferitelor instrumente muzicale (ca cimpoi, orgă etc.). Lăutarul își strunea coardele, cimpoieșul își potrivea piscoiul, iară oamenii se găteau de sărbătoare. SLAVICI, O. I 235.

PUȘCÓCI, pușcoace, s. n. Jucărie care imită pușca, făcută de copii dintr-o țeava de lemn de soc, din care împușcă cu gloanțe de cîlți sau cu apă. El tăia în liniște cu briceagul un fluier într-o ramură de salcie, un pușcoci într-un lemn de soc. BASSARABESCU, V. 26. ♦ (Ironic) Pușcă de proastă calitate; imitație de pușcă. V-a dus și la zece mai, cu pușcoace de lemn și cu căciulile care vă făcuseră să nădușiți. PAS, Z. I 112.

PISCOÁIE, piscoi, s. f. (Reg.) 1. Deschizătură prin care curge făina la moară; vrană. 2. Fluier (de soc sau de salcie). ♦ Piscoi (2). – Din pisc + suf. -oaie.

PISCÓI, piscoaie, s. n. 1. Piscoaie (1). 2. Fluier care intră în compoziția diferitelor instrumente muzicale ca: orga, cimpoiul etc. – Din pisc + suf. -oi.

PUȘCÓCI ~oáce n. 1) Jucărie în forma de țeavă făcută dintr-un băț de soc sau de cucută, având un piston, cu care copiii împroașcă cu apă sau cu gloanțe de câlți. 2) Pușcă uzată. 3) iron. Pușcă de proastă calitate. /pușcă + suf. ~oci

piscoiu n. 1. fluier; 2. canal mic la o moară pe unde curge făina în covată. [Slav. PISKŬ, fluier].

pușcociu n. clistir: țișnește apa ca dintr’un pușcociu. [Derivat din pușcă, după forma-i lungueață].

pușcociu n. pușcă mică din soc: jucărie de copil.

piscoáĭe f., pl. oĭ, și piscóĭ n., pl. oaĭe (vsl. pisku, fluĭer, piskati, a cînta din fluĭer. V. pisc și piscuĭ). Fluĭer de soc. Capătu carabelor la cimpoĭ. Canalu pe care se scurge făina în postavă la moară. V. pușcocĭ și pițigoaĭe.

pușcócĭ (Olt. Munt. vest) n., pl. oace, și pișcoace (Gorj) f., pl. ocĭ (cp. cu rus. pisčókŭ, fluĭeraș, și cu bg. piskúnĭ, fluĭer. V. și piscoĭ). Pocnitoare pe care șĭ-o fac copiiĭ dintr’un cotor de soc orĭ de cucútă încărcat cu doŭă dopurĭ de cîlț, pe care le împing c’un huludeț. – În Munt. est pușcoĭ, n., pl. oaĭe, în Mold. pușcă de soc, la Hațeg piscoañĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

piscoaie1 (fluier) (reg.) s. f., art. piscoaia, g.-d. art. piscoaiei; pl. piscoaie

piscoaie2/piscoi1 (tub sonor, oboi, parte a morii) (pop.) s. f. / s. m., pl. piscoaie/piscoi

piscoi2 (om scund) (reg.) s. m., pl. piscoi, art. piscoii

piscoáie s. f. /piscói s. m. (tub sonor, oboi, vrană), pl. f. piscoáie/m. piscói

piscoáie (fluier pentru copii) s. f., art. piscoáia, g.-d. art. piscoáiei; pl. piscoáie

piscói (om scund) s. m., pl. piscói, art. piscóii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PISCOÁIE s. (TEHN.) vrană, (reg.) guriță, pospai, ulucaș, (prin Transilv. și Ban.) scoreț. (Prin ~ curge făina măcinată, la moară.)

PUȘCÓCI s. (reg.) proașcă, pușcală, pușcaviță, pușcăleață, pușcăriță, pușcoaie, pușcoi, (Ban. și Olt.) prișcopală, (prin Maram.) pușculie, (Dobr.) pușcuroi. (Un ~ de soc, pentru copii.)

PISCOAIE s. (TEHN.) vrană, (reg.) guriță, pospai, ulucaș, (prin Transilv. și Ban.) scoreț. (Prin ~ curge făina măcinată, la moară.)

PUȘCOCI s. (reg.) proașcă, pușcală, pușcaviță, pușcăleață, pușcăriță, pușcoaie, pușcoi, (Ban. și Olt.) prișcopală, (prin Maram.) pușculie, (Dobr.) pușcuroi. (Un ~ de soc, pentru copii.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

piscói, piscói, s.m. (reg.) 1. tub sonor care intră în componența unor instrumente muzicale. 2. om mic de statură, sfrijit, pipernicit. 3. tub de lemn pe care curge făina în covata morii; vrană. 4. (înv.) oboi (instrument muzical). 5. jgheab de scurgere la teasc. 6. gaura de la piatra alergătoare a morii. 7. teica morii, covata, lada în care curge făina. 8. fluier mic din lemn de salcie sau de soc.

pușcóci, pușcoáce și pușcóciuri, s.n. (reg.) 1. (fam.) jucărie care imită pușca, făcută de copii din țeavă de soc; pușcală, plișcoci, pocnitoare, pușcaviță, pușcăleață, pușcăriță, pușchia, pușcoi, pușculie, pușcuroi, pușcuță. 2. irigator, clistir. 3. arc. 4. (s.m. și f.; pop.) ființă mică nedezvoltată, pitică. 5. (s.m.; în forma: pitcoci) pitulice.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pușcoci, pușcoace s. n. (iron.) pușcă veche; pușcă de proastă calitate

Intrare: piscoaie / piscoi (la moară, fluier)
piscoaie1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoaie
  • piscoaia
plural
  • piscoaie
  • piscoaiele
genitiv-dativ singular
  • piscoaie
  • piscoaiei
plural
  • piscoaie
  • piscoaielor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoi
  • piscoiul
  • piscoiu‑
plural
  • piscoi
  • piscoii
genitiv-dativ singular
  • piscoi
  • piscoiului
plural
  • piscoi
  • piscoilor
vocativ singular
  • piscoiule
plural
  • piscoilor
piscoaie2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F132)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoaie
  • piscoaia
plural
  • piscoi
  • piscoile
genitiv-dativ singular
  • piscoi
  • piscoii
plural
  • piscoi
  • piscoilor
vocativ singular
plural
picicoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pișcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pițcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: piscoaie / piscoi (tub)
piscoaie1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoaie
  • piscoaia
plural
  • piscoaie
  • piscoaiele
genitiv-dativ singular
  • piscoaie
  • piscoaiei
plural
  • piscoaie
  • piscoaielor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoi
  • piscoiul
  • piscoiu‑
plural
  • piscoi
  • piscoii
genitiv-dativ singular
  • piscoi
  • piscoiului
plural
  • piscoi
  • piscoilor
vocativ singular
  • piscoiule
plural
  • piscoilor
picicoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pișcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pițcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: piscoi (la moară, fluier)
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoi
  • piscoiul
  • piscoiu‑
plural
  • piscoi
  • piscoii
genitiv-dativ singular
  • piscoi
  • piscoiului
plural
  • piscoi
  • piscoilor
vocativ singular
  • piscoiule
plural
  • piscoilor
piscoi2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoi
  • piscoiul
  • piscoiu‑
plural
  • piscoaie
  • piscoaiele
genitiv-dativ singular
  • piscoi
  • piscoiului
plural
  • piscoaie
  • piscoaielor
vocativ singular
plural
picicoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pișcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pițcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: piscoi (om)
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscoi
  • piscoiul
  • piscoiu‑
plural
  • piscoi
  • piscoii
genitiv-dativ singular
  • piscoi
  • piscoiului
plural
  • piscoi
  • piscoilor
vocativ singular
  • piscoiule
plural
  • piscoilor
picicoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piscoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pișcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pițcoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pișcoace
pișcoace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pușcoci
substantiv neutru (N59)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pușcoci
  • pușcociul
  • pușcociu‑
plural
  • pușcoace
  • pușcoacele
genitiv-dativ singular
  • pușcoci
  • pușcociului
plural
  • pușcoace
  • pușcoacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N59)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișcoci
  • pișcociul
  • pișcociu‑
plural
  • pișcoace
  • pișcoacele
genitiv-dativ singular
  • pișcoci
  • pișcociului
plural
  • pișcoace
  • pișcoacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N59)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pitcoci
  • pitcociul
  • pitcociu‑
plural
  • pitcoace
  • pitcoacele
genitiv-dativ singular
  • pitcoci
  • pitcociului
plural
  • pitcoace
  • pitcoacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

piscoaie, piscoaiesubstantiv feminin
piscoi, piscoisubstantiv masculin

regional
  • 1. Parte a morii, prin care curge făina. DLRLC
    sinonime: vrană
    • format_quote Că mi-i moara Lîngă casă, Cu piscoaia pe fereastră Și curge făina-n casă. MARIAN, S. 49. DLRLC
  • 2. Fluier (de soc sau de salcie). DLRLC
    sinonime: fluier
    • 2.1. Piscoi. DLRLC
      sinonime: piscoaie
      • format_quote Organele cu șapte sute de piscoi, unele groase, altele subțiri. La TDRG. DLRLC

piscoaie, piscoaiesubstantiv feminin
piscoi, piscoisubstantiv masculin

  • 1. regional Tub sonor care intră în componența unor instrumente muzicale. DEX '09
etimologie:

piscoi, piscoisubstantiv masculin
piscoi, piscoaiesubstantiv neutru

  • 1. Piscoaie. DLRLC
    sinonime: piscoaie
  • 2. Fluier care intră în alcătuirea diferitelor instrumente muzicale (ca cimpoi, orgă etc.). DLRLC
    • format_quote Lăutarul își strunea coardele, cimpoieșul își potrivea piscoiul, iară oamenii se găteau de sărbătoare. SLAVICI, O. I 235. DLRLC

piscoi, piscoisubstantiv masculin

etimologie:

pușcoci, pușcoacesubstantiv neutru

  • 1. Jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc sau din tulpină de cucută, cu care copiii împușcă cu gloanțe de câlți sau împroașcă cu apă; pușcă de soc. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote El tăia în liniște cu briceagul un fluier într-o ramură de salcie, un pușcoci într-un lemn de soc. BASSARABESCU, V. 26. DLRLC
    • 1.1. depreciativ Pușcă veche; pușcă de proastă calitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote V-a dus și la zece mai, cu pușcoace de lemn și cu căciulile care vă făcuseră să nădușiți. PAS, Z. I 112. DLRLC
  • 2. Pușcă uzată. NODEX
etimologie:
  • Pușcă + sufix -oci DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.