2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PISĂLOGÍ, pisălogesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele; a pisa (4). – Din pisălog.

PISĂLOGÍ, pisălogesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele; a pisa (4). – Din pisălog.

pisălogi vt [At: V. ROM. iulie 1954, 291 / V: (reg) ~lugi / Pzi: ~gesc / E: pisălog] (Olt; Mun) 1-3 A pisa (1-2, 5).

PISĂLOGÍ, pisălogesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A plictisi (pe cineva) cu vorba; a pisa (3).

A PISĂLOGÍ ~ésc tranz. pop. A deranja întruna, repetând insistent același lucru; a necăji; a pisa; a plictisi. /Din pisălog


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pisălogí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisălogésc, imperf. 3 sg. pisălogeá; conj. prez. 3 să pisălogeáscă

pisălogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisălogésc, imperf. 3 sg. pisălogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pisălogeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PISĂLOGÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, mărunți, pisa, plictisi, sfărâma, sâcâi, zdrobi.

pisălogi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. MĂRUNȚI. PISA. PLICTISI. SFĂRÎMA. SÎCÎI. ZDROBI.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pisălogi, pisălogesc v. t. a fi excesiv de insistent

Intrare: pisălogire
pisălogire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisălogire
  • pisălogirea
plural
  • pisălogiri
  • pisălogirile
genitiv-dativ singular
  • pisălogiri
  • pisălogirii
plural
  • pisălogiri
  • pisălogirilor
vocativ singular
plural
Intrare: pisălogi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pisălogi
  • pisălogire
  • pisălogit
  • pisălogitu‑
  • pisălogind
  • pisălogindu‑
singular plural
  • pisălogește
  • pisălogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pisălogesc
(să)
  • pisălogesc
  • pisălogeam
  • pisălogii
  • pisălogisem
a II-a (tu)
  • pisălogești
(să)
  • pisălogești
  • pisălogeai
  • pisălogiși
  • pisălogiseși
a III-a (el, ea)
  • pisălogește
(să)
  • pisălogească
  • pisălogea
  • pisălogi
  • pisălogise
plural I (noi)
  • pisălogim
(să)
  • pisălogim
  • pisălogeam
  • pisălogirăm
  • pisălogiserăm
  • pisălogisem
a II-a (voi)
  • pisălogiți
(să)
  • pisălogiți
  • pisălogeați
  • pisălogirăți
  • pisălogiserăți
  • pisălogiseți
a III-a (ei, ele)
  • pisălogesc
(să)
  • pisălogească
  • pisălogeau
  • pisălogi
  • pisălogiseră
pisălugi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pisălogi pisălugi

etimologie:

  • pisălog
    surse: DEX '98 DEX '09