6 definiții pentru piroză pirozis


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIRÓZĂ, piroze, s. f. (Med.) Senzație de arsură în piept și în gât, determinată de iritația esofagului. – Din fr. pyrosis.

PIRÓZĂ, piroze, s. f. (Med.) Senzație de arsură în piept și în gât, determinată de iritația esofagului. – Din fr. pyrosis.

piro sf [At: DN2 / V: ~zis sn / Pl: ~ze / E: cf fr pyrosis] (Med) Senzație de arsură în piept și în gât, determinată de iritarea esofagului și însoțită, de obicei, de râgâieli.

PIRÓZĂ s.f. Arsură care se simte uneori în piept și spre gât la câteva ore după masă. [Cf. fr., gr. pyrosis].

pirózis s. n. Senzație de arsură care urcă din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocată de hiperaciditate. (< fr., gr. pyrosis)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: piroză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piro
  • piroza
plural
  • piroze
  • pirozele
genitiv-dativ singular
  • piroze
  • pirozei
plural
  • piroze
  • pirozelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirozis
  • pirozisul
  • pirozisu‑
plural
  • pirozisuri
  • pirozisurile
genitiv-dativ singular
  • pirozis
  • pirozisului
plural
  • pirozisuri
  • pirozisurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

piroză pirozis

  • 1. medicină Senzație de arsură în piept și în gât, determinată de iritația esofagului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: