17 definiții pentru pintenat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PINTENAT, -Ă, pintenați, -te, adj. 1. (Despre încălțăminte) Care are pinteni (1), cu pinteni. ♦ (Substantivat, m.; fam. sau ir.) Ofițer sau gradat. 2. (Despre păsări) Cu pinteni (2); pintenog; p. ext. în formă de pinten. ♦ (Substantivat, m.) Cocoș. 3. (Despre plante sau părți ale lor) Cu pinten (3) sau cu aspect de pinten. – Pinten + suf. -at.

PINTENAT, -Ă, pintenați, -te, adj. 1. (Despre încălțăminte) Care are pinteni (1), cu pinteni. ♦ (Substantivat, m.; fam. sau ir.) Ofițer sau gradat. 2. (Despre păsări) Cu pinteni (2); pintenog; p. ext. în formă de pinten. ♦ (Substantivat, m.) Cocoș. 3. (Despre plante sau părți ale lor) Cu pinten (3) sau cu aspect de pinten. – Pinten + suf. -at.

pintenat, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~tinat / Pl: ~ați, ~e / E: pinten + -at] 1 a (D. încălțăminte) Cu pinteni (1) Si: (rar) pintenog1 (3). 2 sm (Reg; fig; irn) Bărbat care poartă încălțăminte cu pinteni (1). 3 sm (Înv) Ofițer. 4 sm (Înv) Gradat. 5 sm (Pex) Om de nimic Si: lichea, secătură. 6 a (Rar; d. păsări; spc cocoși) Pintenog1 (2). 7 sm Cocoș. 8 a (D. unele plante sau părți ale lor) Cu pinten (18). 9 a (Pex; d. unele plante sau părți ale lor) Cu aspect de pinten (18).

PINTENAT, -Ă, pintenați, -te, adj. 1. Prevăzut cu pinteni de călărie. Căpitanii erau îmbrăcați cu ițari strîmți cu găitane, băgați în cizme galbene pintenate. ISPIRESCU, M. V. 43. ♦ (Substantivat, m.; ironic) Ofițer din vechea armată. N-avea garnizoană orașul. Fetele duceau lipsa galonaților, pintenaților. STANCU, D. 391. 2. Cu pinteni (2); p. ext. în formă de pinten. Cucoșii... își piaptănă bărbia cu gheara pintenată. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. ♦ (Substantivat, m.; glumeț) Cocoș. Mă! da al dracului cucoș, i-aista! Ei las! că ți-oi da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! CREANGĂ, P. 65.

PINTENAT1 ~tă (~ți, ~te) Care are pinteni; cu pinteni. /pinten + suf. ~at

PINTENAT2 ~ți m. fig. Mascul al găinii; cocoș. /pinten + suf. ~at

pintenát, -ă adj. (d. pinten). Care are pintenĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pintenat adj. m., pl. pintenați; f. pintena, pl. pintenate

pintenat adj. m., pl. pintenați; f. pintenată, pl. pintenate

pintenat adj. m., pl. pintenați; f. sg. pintenată, pl. pintenate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PINTENAT adj. (rar) pintenog. (Cizme ~.)

*PINTENAT adj. (rar) pintenog. (Cizme ~.)

Intrare: pintenat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pintenat
  • pintenatul
  • pintenatu‑
  • pintena
  • pintenata
plural
  • pintenați
  • pintenații
  • pintenate
  • pintenatele
genitiv-dativ singular
  • pintenat
  • pintenatului
  • pintenate
  • pintenatei
plural
  • pintenați
  • pintenaților
  • pintenate
  • pintenatelor
vocativ singular
  • pintenatule
  • pintenate
  • pintena
  • pintenato
plural
  • pintenaților
  • pintenatelor
pintinat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pintenat, pintenaadjectiv

  • 1. (Despre încălțăminte) Care are pinteni, cu pinteni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căpitanii erau îmbrăcați cu ițari strîmți cu găitane, băgați în cizme galbene pintenate. ISPIRESCU, M. V. 43. DLRLC
  • 2. (Despre păsări) Cu pinteni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pintenog
    • 2.1. prin extensiune În formă de pinten. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cucoșii... își piaptănă bărbia cu gheara pintenată. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. DLRLC
    • 2.2. (și) substantivat masculin Cocoș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cocoș
      • format_quote Mă! da al dracului cucoș, i-aista! Ei las! că ți-oi da eu ție de cheltuială, măi crestatule și pintenatule! CREANGĂ, P. 65. DLRLC
  • 3. (Despre plante sau părți ale lor) Cu pinten sau cu aspect de pinten. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Pinten + sufix -at. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.