3 intrări

56 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pinte pp vz printre

PÂNTRE prep. v. printre.

PINTRE prep. v. printre.

PINȚĂ, pințe, s. f. (Zool.; reg.) Popândău. – Et. nec.

PINȚĂ, pințe, s. f. (Zool.; reg.) Popândău. – Et. nec.

PRINTRE prep. 1. În mijlocul...; între. ♦ Spec. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. 3. (Rar) Prin. 4. (Rar) Dintre. [Var.: (pop.) pintre, pântre prep.] – Pre2 + între.

PRINTRE prep. 1. În mijlocul...; între. ♦ Spec. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. 3. (Rar) Prin. 4. (Rar) Dintre. [Var.: (pop.) pintre, pântre prep.] – Pre2 + între.

pântre[1] pp vz printre corectat(ă)

  1. În original, fără accent; în definiția principală are forma: pântră LauraGellner

pintă sf [At: ANON. CAR. / V: pint sn / Pl: -te / E: mg pint] (Mgî; Trs) 1 Măsură de capacitate egală, aproximativ, cu un litru. 2 Vas care are această capacitate. 3 Cantitate de lichid pe care o conține acest vas.

pintra[1] pp vz printre

  1. Variantă neatestată de definiția principală. Posibil să fie vorba de o greșeală de tipar; nu am putut constata însă, care — LauraGellner

pință sf [At: ODOBESCU, S. III, 185 / Pl: ~țe, ~ți / E: nct] (Zlg; reg) 1 Popândău (Citellus citellus). 2 Marmotă (Arctomys marmotta). 3 Veveriță (Sciurus vulgaris).

prentră[1] pp vz printre

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

printre pp [At: PRAV. 209 / V: (îvp) pi~, (îrg) pântă[1], pântră[2], pen~, pintră, (înv) pren~, ~ră, (reg) păntre, pinte, pintri, prântră / E: pre + între] 1-2 Exprimă situarea unui element, localizarea unei acțiuni sau a unei stări etc., care pot fi percepute, explicit sau implicit, prin intermediul simțurilor, între realități spațiale de același fel dispuse în mod discontinuu pe o suprafață nedefinită Domnitorul stătea printre oșteni. 3-4 Exprimă parcurgerea, străbaterea etc. unei traiectorii sinuoase, ocolite, nesigure, agitate etc. și delimitate de realități spațiale de același fel sau de elemente aparținând unei realități colective Umbla printre mese. 5-6 Urmat de un determinant cantitativ, exprimă precizarea numărului realităților spațiale de același fel ce delimitează intervale pe care se situează un element sau se desfășoară o acțiune, o stare, un parcurs etc. Drumul trecea printre cei patru pomi. 7-8 Exprimă orientarea (prin erupere sau) prin dispersare, diseminare etc. între elemente de același fel considerate ca reper spațial Au coborât printre noi. 9 Exprimă plasarea tăinuită, ferită, discretă etc. prin utilizarea spațiilor libere dintre realități spațiale de același fel sau dintre elementele unei realități colective Stă pitit printre tufe. 10 Exprimă intercalarea unor elemente într-un șir de alte elemente de același fel dispuse distanțat Printre pomi sădi flori. 11 Exprimă localizarea unei acțiuni, a unei stări etc. între două realități diferite care își corespund prin poziție de paralelism, de simetrie Merge printre scaun și masă. 12 Arată încadrarea discontinuă a desfășurării unei acțiuni, a manifestării unei stări etc. în intervalele dintre manifestările intermitente ale unei circumstanțe concomitente acestor acțiuni, acestor stări etc. Mărturisi printre lacrimi. 13 Arată încadrarea duratei unui parcurs în raport cu manifestările succesive ale unei circumstanțe concomitente acelui parcurs Înainta printre ovații. 14 Urmat de un determinant cantitativ, precizează numărul manifestărilor repetate ale unei circumstanțe ce întrerup desfășurarea în timp a unei acțiuni, a unei stări, a unui parcurs etc. Printre mii de urale a luat cuvântul. 15 Arată producerea bruscă a unei acțiuni în cursul desfășurării iterative a unei circumstanțe concomitente acelei acțiuni Năvăliră printre chiote. 16 Arată perceperea, interceptarea etc. unor sunete, a unor zgomote, a unor manifestări etc. datorită momentelor de întrerupere ale altora Printre țipete se auzea un glas. 17 Exprimă încadrarea accidentală sau liber aleasă a unei unități de timp sau a unei circumstanțe ce se desfășoară în timp într-un șir de unități temporale similare sau diferite Printre toți anii aceia tot mai găsești și unul bun. 18 Exprimă alternarea temporală a două acțiuni, a două stări, a două procese etc. contrare Râde printre lacrimi. 19 Arată cuprinderea unui element între elementele unei colectivități, unui grup etc. Se afla iarăși printre copii. 20 Arată străbaterea prin peregrinare, perindare etc. între elementele unei colectivități, unui grup etc. Vara asta a umblat printre pescari. 21 Urmat de un determinant cantitativ, arată gradul de extensiune al mediului, al circumstanțelor etc. în care este inclus un element Printre toți amicii săi, nu era nici unul mai de soi. 22 Exprimă provocarea unei anumite stări de spirit, a unei anumite atitudini în cadrul elementelor unei colectivități Grozavă spaimă s-a iscat printre oameni. 23 Arată utilizarea predilectă a unui element aparținând unei anumite categorii, unei anumite serii etc. de elemente de același fel, de aceeași natură, ca modalitate de efectuare a unei acțiuni, de atingere a unui scop Printre tropii folosiți, abundă sinecdoca. 24-27 (Îlav) ~ degete (Mod întâmplător) (superficial) (greu de sesizat ori) nesistematic etc. al efectuării unei acțiuni Toate îi trec printre degete. 28 (Îlav) ~ picături Sporadic Printre picături, se uita la televizor. 29 (D. transmiterea unei comunicări orale; îlav) ~ dinți sau (rar) ~ buze (Voit) ferit, neclar etc. ori trădând o anumită stare sufletească neexteriorizată prin vorbe Înjura printre dinți. 30 (D. transmiterea esenței unei comunicări; îlav) ~ rânduri Cu caracter aluziv Citeam printre rânduri. 31 Exprimă distribuirea într-o ordine accidentală ori liber aleasă între elementele unei sau unor colectivități, unui grup etc. Mâncarea este împărțită printre oameni. 32 Exprimă închiderea unui element într-o anumită categorie de aceeași natură, pe baza unei corespondențe, de obicei valorice Se numără printre cei mai destoinici. corectat(ă)

  1. În original, 2 variante pântă și păntre sunt incomplet scrise — LauraGellner
  2. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: pântre LauraGellner

PINȚĂ, pințe, s. f. Specie de șoarece de cîmp. Pințele, cu labe scurticele la piept, iar la spate cu picioroange, care cînd umblă se saltă ca locustele... i se arătau lui în cale. ODOBESCU, S. IV 185.

PRINTRE prep. (În legătură cu verbe care arată o stare sau o mișcare, formînd împreună cu substantivul care urmează complemente circumstanțiale de loc) 1. În mijlocul...; în sînul...; între (1 b). S-a hotărît să plece-n zori Trei comuniști cu compresorul... E printre ei un doinitor; Îi zice Toader vînătorul. DEȘLIU, M. 10. ♦ Spațiul dintre mai multe persoane sau obiecte, între (1 a). Automobilul străbătu șoseaua printre teii cu frunze de-un verde puternic și umed, în acest sfîrșit de mai cu soare molatec. C. PETRESCU, A. 355. Printre crengi scînteie stele Farmec dînd cărării strîmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. EMINESCU, O. I 209. Soarele rotund și palid se prevede printre nori. ALECSANDRI, O. 168. Făcîndu-mi loc printre dame... am alergat la celalalt capăt al galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. ◊ Expr. A scăpa (ceva) printre degete v. deget. A privi printre gene = a privi cu ochii aproape închiși, de-abia întredeschiși. 2. În intervalul dintre...; între (2). Printre suspine, bătrîna o lămuri. BASSARABESCU, V. 43. ◊ Loc. adv. Printre picături v. picătură. Printre altele v. altul. 3. (În legătură cu o materie compactă) Prin. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie, Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. E-un miros de tei în crînguri, Dulce-i umbra, de răchiți... Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie. id. ib. 210. Printre această stearpă pădure se zărește cerbul. ODOBESCU, S. III 59. 4. (Rar, precedat de prep. «de») Dintre. Începu a curge de printre încrețiturile hainei sale mărgăritare. ISPIRESCU, L. 40. De l-oi prinde, mă, să știi Că s-a dus de printre vii. TEODORESCU, P. P. 596. – Variante: pintre (SBIERA, P. 6, ALECSANDRI, P. A. 62, RUSSO, S. 42, CONACHI, P. 103), pîntre (CARAGIALE, O. III 27, ALEXANDRESCU, III. 13) prep.

PINT s. m. unitate anglo-saxonă de măsură pentru capacități, egală cu 0,568 l în Marea Britanie și 1,136 l în Canada. (< engl. pint)

pint s. 1976 (anglicism) Unitate pentru măsurarea lichidelor, egală cu 0,57 litri v. inch (din engl. pint; D.Am)

PRINTRE prep. 1) (exprimă un raport spațial indicând spațiul, locul între mai multe obiecte sau persoane) În spațiul dintre; între. A trece printre coloanele de soldați. 2) (exprimă un raport modal) A râde printre lacrimi. /pre + între

PINT s.n. (Ban.) Măsură de capacitate. Pint. Pinta. Urna. AC. 360. Etimologie: magh. pint.

printre prep. 1. în mijlocul: printre căruțe; fig. printre mii de pericole; 2. între, în numărul: printre amicii săi; 3. prin (înaintea vorbelor începătoare cu vocale): printr’însul. [Contras din pre și între].

píntre prep. (din pe și între ca dintre din de și între. V. pin, prin). Pin spațiu dintre: a trecut pintre noĭ, (fig.) pintre (saŭ pin) atîtea pericule. Între, pe la: a trăit mult timp pintre străinĭ (saŭ pin străinătate). – În est pînă pe la Bz. se zice pintre, ĭar în colo pîntre. În vechime, pînă pe la 1600, se zicea printre, ceĭa ce azĭ nu se maĭ zice nicăirĭ, deși se scrie.

pință f., pl. e. Munt. vest. Un fel de guzgan de cîmp, probabil, guzganu săritor (alactaga saliens), confundat și cu popondocu. Fig. Fată vioaĭe și cam ștrengăriță. – În Munt. est chință. V. grivan.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pință (reg.) s. f., g.-d. art. pinței; pl. pințe

+printr-acel/acea/acei/acele prep. + adj. pr.

+printr-acela/acei/aceia/acelea prep. + pr.

+printr-acest/această/acești/aceste prep. + adj. pr.

+printr-acesta/aceasta/aceștia/acestea prep. + pr.

+printr-alt/altă/alți/alte prep. + adj. pr.

+printr-altul/alta/alții/altele prep. + pr.

+printr-atât/atâta/atâția/atâtea prep. + pr.

+printr-atât/atâtă/atâți/atâte prep. + adj. pr.

+printr-unul/una/unii/unele prep. + pr. corectat(ă)

printre prep.

pință (reg.) s. f., g.-d. art. pinței; pl. pințe

pință s. f., g.-d. art. pinței; pl. pințe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PINȚĂ s. v. guzgan, marmotă, popândău, șobolan.

PRINTRE prep. 1. între. (Trăiește ~ străini.) 2. din, dintre, între. (Cel mai bun ~ toți.)

pință s. v. GUZGAN. MARMOTĂ. POPÎNDĂU. ȘOBOLAN.

PRINTRE prep. 1. între. (Trăiește ~ străini.) 2. din, dintre, între. (Cel mai bun ~ toți.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pintă (-te), s. f. – Măsură de capacitate de circa un litru. Mag. pint, pol., slov. pinta (Cihac, II, 255), din germ. Pinte. Rar, în Trans.

pință (pințe), s. f. – Rozător de cîmp (Alactaga saliens). – Var. chință. Origine îndoielnică. În Munt. Trebuie să fie cuvînt expresiv, bazat pe chiț „interjecție emisă de șoarece” cu infix nazal; sau mai sigur, pornind de la *piț- „mic”, cf. piță, pănțăruș.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pintă, pinte, s.f. (înv. și reg.) măsură de capacitate egală cu un litru; cantitatea de lichid pe care o conține.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PÍNTĂ (< engl.) s. f. Unitate de măsură a capacității sau volumului folosit în sistemul anglo-saxon. Echivalent cu 0,568 l.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

printre picături expr. intermitent

Intrare: pintă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pintă
  • pinta
plural
  • pinte
  • pintele
genitiv-dativ singular
  • pinte
  • pintei
plural
  • pinte
  • pintelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pint
  • pintul
  • pintu‑
plural
  • pinte
  • pintele
genitiv-dativ singular
  • pint
  • pintului
plural
  • pinte
  • pintelor
vocativ singular
plural
Intrare: pință
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pință
  • pința
plural
  • pințe
  • pințele
genitiv-dativ singular
  • pințe
  • pinței
plural
  • pințe
  • pințelor
vocativ singular
plural
Intrare: printre
printre prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • printre
pântre prepoziție
prepoziție (I12)
  • pântre
pintra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pintre prepoziție
prepoziție (I12)
  • pintre
păntre prepoziție
prepoziție (I12)
  • păntre
pântă prepoziție
prepoziție (I12)
  • pântă
pentre prepoziție
prepoziție (I12)
  • pentre
pinte prepoziție
prepoziție (I12)
  • pinte
pintră prepoziție
prepoziție (I12)
  • pintră
pintri prepoziție
prepoziție (I12)
  • pintri
prântră prepoziție
prepoziție (I12)
  • prântră
prentră prepoziție
prepoziție (I12)
  • prentră
prentre adverb
adverb (I8)
  • prentre
printră prepoziție
prepoziție (I12)
  • printră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pintă, pintesubstantiv feminin

  • 1. Unitate anglo-saxonă de măsură pentru capacități, egală cu 0,568 l în Marea Britanie și 1,136 l în Canada. MDN '00
  • 2. Vas care are această capacitate. MDA2
  • 3. Cantitate de lichid pe care o conține acest vas. MDA2
etimologie:

pință, pințesubstantiv feminin

  • 1. zoologie regional Specie de șoarece de câmp. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pințele, cu labe scurticele la piept, iar la spate cu picioroange, care cînd umblă se saltă ca locustele... i se arătau lui în cale. ODOBESCU, S. IV 185. DLRLC
etimologie:

printreprepoziție

  • comentariu În legătură cu verbe care arată o stare sau o mișcare, formează împreună cu substantivul care urmează complemente circumstanțiale de loc. DLRLC
  • 1. În mijlocul... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: între
    • format_quote S-a hotărît să plece-n zori Trei comuniști cu compresorul... E printre ei un doinitor; Îi zice Toader vînătorul. DEȘLIU, M. 10. DLRLC
    • 1.1. prin specializare În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Automobilul străbătu șoseaua printre teii cu frunze de-un verde puternic și umed, în acest sfîrșit de mai cu soare molatec. C. PETRESCU, A. 355. DLRLC
      • format_quote Printre crengi scînteie stele Farmec dînd cărării strîmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. EMINESCU, O. I 209. DLRLC
      • format_quote Soarele rotund și palid se prevede printre nori. ALECSANDRI, O. 168. DLRLC
      • format_quote Făcîndu-mi loc printre dame... am alergat la celalalt capăt al galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. DLRLC
      • chat_bubble A scăpa (ceva) printre degete. DLRLC
      • chat_bubble A privi printre gene = a privi cu ochii aproape închiși, de-abia întredeschiși. DLRLC
  • 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Printre suspine, bătrîna o lămuri. BASSARABESCU, V. 43. DLRLC
  • 3. rar Prin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prin
    • format_quote O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie, Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • format_quote E-un miros de tei în crînguri, Dulce-i umbra, de răchiți... Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie. EMINESCU, O. I 210. DLRLC
    • format_quote Printre această stearpă pădure se zărește cerbul. ODOBESCU, S. III 59. DLRLC
  • 4. rar Dintre. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dintre
    • format_quote Începu a curge de printre încrețiturile hainei sale mărgăritare. ISPIRESCU, L. 40. DLRLC
    • format_quote De l-oi prinde, mă, să știi Că s-a dus de printre vii. TEODORESCU, P. P. 596. DLRLC
etimologie:
  • Pre + între DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.