opțiuni
  • info
3 intrări
23 de definiții

Explicative DEX

PIETRUIT2, -Ă, pietruiți, -te, adj. (Despre drumuri, șosele etc.) Acoperit cu piatră. – V. pietrui.

PIETRUIT2, -Ă, pietruiți, -te, adj. (Despre drumuri, șosele etc.) Acoperit cu piatră. – V. pietrui.

PIETRUIT1 s. n. Pietruire. – V. pietrui.

PIETRUIT1 s. n. Pietruire. – V. pietrui.

pietruit, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, O. A. 153 / Pl: ~iți, ~e / E: pietrui] (D. șosele, străzi, curți etc.) Acoperit cu piatră Si: (reg) pietreluit Vz pavat.

PIETRUIT, -Ă, pietruiți, -te, adj. (Despre drumuri, șosele, străzi etc.) Acoperit cu piatră. V. pavat. Intrară pe lîngă case, pe o stradă pietruită cu pietre rotunde de rîu. DUMITRIU, N. 271. Suit costișa trăgănată, pe drum pietruit, pe sub vechii castani sălbatici. SADOVEANU, O. III 217. De o parte și de alta a Slănicului... cărări pietruite se cațără pe brîiele măgurilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 153.

PIETRUI, pietruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu piatră un drum, o șosea etc. – Piatră + suf. -ui.

PIETRUI, pietruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu piatră un drum, o șosea etc. – Piatră + suf. -ui.

pietrui vt [At: DDRF / Pzi: ~esc, (reg) pietrui / E: piatră + -ui] 1 (C. i. șosele, străzi, curți etc.) A acoperi cu dale sau cuburi de piatră Si: (reg) a pietrelui, a pietrici Vz pava. 2 (Reg; c. i. fântâni) A acoperi cu piatră pereții interiori sau exteriori. 3 (Reg; c. i. plante) A stropi cu soluție de piatră-vânătă.

PIETRUI, pietruiesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la drumuri, șosele, străzi etc.) A acoperi cu piatră. V. pava.

A PIETRUI ~iesc tranz. (drumuri, curți, terenuri etc.) A acoperi cu piatră. /piatră + suf. ~ui

petruĭésc v. tr. (d. peatră). Est. Pavez cu peatră orĭ cu alt-ceva. – În vest împĭetruĭésc.

Ortografice DOOM

pietruit (desp. pie-tru-) s. n.

pietruit (pie-tru-) s. n.

pietruit s. n. (sil. -tru-)

pietrui (desp. pie-tru-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pietruiesc, 3 sg. pietruiește, imperf. 1 pietruiam; conj. prez. 1 sg. să pietruiesc, 3 să pietruiască

pietrui (pie-tru-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pietruiesc, imperf. 3 sg. pietruia; conj. prez. 3 să pietruiască

pietrui vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pietruiesc, imperf. 3 sg. pietruia; conj. prez. 3 sg. și pl. pietruiască

pietrui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pietruiesc, conj. pietruiască)

pietruesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Sinonime

PIETRUIT s. pavare, pavat, pietruire. (~ul unui drum.)

PIETRUIT adj. v. pavat.

PIETRUIT s. pavare, pavat, pietruire. (~ unui drum.)

PIETRUIT adj. pavat. (Drum ~.)

PIETRUI vb. v. pava.

PIETRUI vb. a pava, (reg.) a pietrelui, a pietrici, (Transilv. și Maram.) a floștori, (înv.) a pavelui. (A ~ drumul.)

Intrare: pietruit (adj.)
pietruit1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pie-tru-it info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pietruit
  • pietruitul
  • pietruitu‑
  • pietruită
  • pietruita
plural
  • pietruiți
  • pietruiții
  • pietruite
  • pietruitele
genitiv-dativ singular
  • pietruit
  • pietruitului
  • pietruite
  • pietruitei
plural
  • pietruiți
  • pietruiților
  • pietruite
  • pietruitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: pietruit (pietruire)
  • silabație: pie-tru-it info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pietruit
  • pietruitul
  • pietruitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • pietruit
  • pietruitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: pietrui
  • silabație: pie-tru-i info
verb (VT408)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pietrui
  • pietruire
  • pietruit
  • pietruitu‑
  • pietruind
  • pietruindu‑
 singular plural
  • pietruiește
  • pietruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pietruiesc
 (să)
  • pietruiesc
  • pietruiam
  • pietruii
  • pietruisem
a II-a (tu)
  • pietruiești
 (să)
  • pietruiești
  • pietruiai
  • pietruiși
  • pietruiseși
a III-a (el, ea)
  • pietruiește
 (să)
  • pietruiască
  • pietruia
  • pietrui
  • pietruise
plural I (noi)
  • pietruim
 (să)
  • pietruim
  • pietruiam
  • pietruirăm
  • pietruiserăm
  • pietruisem
a II-a (voi)
  • pietruiți
 (să)
  • pietruiți
  • pietruiați
  • pietruirăți
  • pietruiserăți
  • pietruiseți
a III-a (ei, ele)
  • pietruiesc
 (să)
  • pietruiască
  • pietruiau
  • pietruiră
  • pietruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pietruit, pietruităadjectiv

  • 1. (Despre drumuri, șosele etc.) Acoperit cu piatră. DEX '09 DLRLC
    sinonime: pavat
    • format_quote Intrară pe lîngă case, pe o stradă pietruită cu pietre rotunde de rîu. DUMITRIU, N. 271. DLRLC
    • format_quote Suit costișa trăgănată, pe drum pietruit, pe sub vechii castani sălbatici. SADOVEANU, O. III 217. DLRLC
    • format_quote De o parte și de alta a Slănicului... cărări pietruite se cațără pe brîiele măgurilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 153. DLRLC
etimologie:
  • vezi pietrui DEX '09 DEX '98

pietruitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi pietrui DEX '98 DEX '09

pietrui, pietruiescverb

etimologie:
  • Piatră + -ui. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „pietruit” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2