2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

PIEPTĂNĂTOR, -OARE, pieptănători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care piaptănă anumite fibre textile; muncitor calificat în pieptănatul1 fibrelor textile. 2. S. f. Mașină (sau organ de mașină, unealtă) de pieptănat fibrele textile. ◊ (Adjectival) Cilindru pieptănător.Pieptăna + suf. -ător.

pieptănător, ~oare [At: BARIȚIU, P. A. I, 6 / V: (înv) ~ten~ / Pl: ~i, ~oare / E: pieptăna + -tor] 1 smf (Îrg) Persoană care are meseria de a pieptăna pe cineva Si: coafor 2 smf Persoană care piaptănă anumite fibre textile. 3 smf Muncitor calificat în pieptănatul fibrelor textile Si: dărăcitor 4-6 sf, a (Mașină sau) (parte a unei mașini speciale) care piaptănă fibrele textile.

pieptenător, ~oare smf vz pieptănător

PIEPTĂNĂTOR, -OARE, pieptănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care piaptănă anumite fibre textile; muncitor calificat în pieptănatul1 fibrelor textile. 2. S. f. Mașină (sau organ de mașină, unealtă) de pieptănat fibrele textile. ◊ (Adjectival) Cilindru pieptănător.Pieptăna + suf. -ător.

PIEPTĂNĂTOARE, pieptănători, s. f. (Mold., Transilv.) Mașină de pieptănat lina, bumbacul și fibrele extrase din scoarța unor arbori, în procesul industrial de filare; darac.

PIEPTĂNĂTOARE ~ori f. Mașină de pieptănat fibre textile. /a pieptăna + suf. ~ătoare

Ortografice DOOM

pieptănătoare1 (mașină) s. f., g.-d. art. pieptănătorii; pl. pieptănători

pieptănător (persoană) s. m., pl. pieptănători

pieptănătoare2 (mașină) s. f., g.-d. art. pieptănătorii; pl. pieptănători

pieptănător (persoană) s. m., pl. pieptănători

pieptănătoare (mașină) s. f., g.-d. art. pieptănătorii; pl. pieptănători

pieptănător (persoană) s. m., pl. pieptănători

Intrare: pieptănătoare (mașină)
pieptănătoare1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pieptănătoare
  • pieptănătoarea
plural
  • pieptănători
  • pieptănătorile
genitiv-dativ singular
  • pieptănători
  • pieptănătorii
plural
  • pieptănători
  • pieptănătorilor
vocativ singular
plural
Intrare: pieptănător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pieptănător
  • pieptănătorul
  • pieptănătoru‑
plural
  • pieptănători
  • pieptănătorii
genitiv-dativ singular
  • pieptănător
  • pieptănătorului
plural
  • pieptănători
  • pieptănătorilor
vocativ singular
  • pieptănătorule
plural
  • pieptănătorilor
pieptenător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pieptănătoare, pieptănătorisubstantiv feminin

  • 1. Mașină (sau organ de mașină, unealtă) de pieptănat fibrele textile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: darac
etimologie:
  • Pieptăna + -ător. DEX '98 DEX '09

pieptănător, pieptănătorisubstantiv masculin
pieptănătoare, pieptănătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care piaptănă anumite fibre textile; muncitor calificat în pieptănatul fibrelor textile. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Pieptăna + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.