7 definiții pentru pidalion pidaleon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pidalion sn [At: LM / P: ~li-on / Pl: ~oane / E: ngr πιδάλιον] Cod al canoanelor bisericești.

Pidalion n. colecțiune de canoane ecleziastice. Pravilă bisericească, tradusă din grecește și tipărită în 1844 în mânăstirea tipografiei Neamțului. [Gr. mod.].

pidalión n., pl. oane (ngr. pidálion [vgr. pe-], cîrmă. V. pilot). Codu canoanelor bisericeștĭ: pidalionu a fost tradus de pe grecește pe românește și tipărit întîĭa oară de Neofit Scriban la 1844 la mînăstirea Neamțuluĭ.

pidaleon[1] sn vz pidalion

  1. Variantă nemenționată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pidalión (-li-on) s. n., pl. pidalioáne

pidalión s. n. (sil. -li-on), pl. pidalioáne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

pidalión, pidalioane s. n. Colecție de canoane bisericești comentate, alcătuită de monahii atoniți Agapie și Nicodim în anul 1800, tradusă din grecește la îndemnul mitropolitului Veniamin al Moldovei și publicată în 1844. A înlocuit Pravila cea mare, aflată în uz în justiția românească. [Var.: pidaléon s. n.] – Din gr. pidalion.

Intrare: pidalion
  • silabație: -li-on info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pidalion
  • pidalionul
  • pidalionu‑
plural
  • pidalioane
  • pidalioanele
genitiv-dativ singular
  • pidalion
  • pidalionului
plural
  • pidalioane
  • pidalioanelor
vocativ singular
plural
pidaleon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)