9 definiții pentru picaresc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

picaresc, ~es a [At: VIANU, L. U. 211 / Pl: ~ești / E: fr picaresque] 1 (D. literatură, d. genuri, specii sau opere literare) Caracterizat prin critica ascuțită a moravurilor și relațiilor sociale, cu ajutorul unor personaje recrutate din medii interpole dar dotate cu un viu spirit de observație, cu vervă satirică și umor și care folosesc un limbaj pitoresc, plin de elemente familiare, argotice etc. 2 (D. personaje literare sau d. oameni) Care are însușirile definite mai sus.

PICARÉSC, -ÉSCĂ, picarești, adj. (Despre anumite opere literare) Care, prin intermediul personajului tip picaro (cerșetori, vagabonzi, aventurieri etc.), investighează, cu accente satirice, cele mai diverse medii sociale, moravuri etc., reliefând amănuntul pitoresc, într-un limbaj cu elemente argotice și familiare. – Din fr. picaresque.

PICARÉSC, -ÉSCĂ, picarești, adj. (Despre anumite opere literare) Care, prin intermediul personajelor aparținând mediului interlop (cerșetori, vagabonzi, aventurieri etc.), investighează cele mai diverse medii sociale, moravuri etc. și face o critică ascuțită relațiilor sociale din Spania sec. XVI-XVII – Din fr. picaresque.

PICARÉSC, -Ă adj. Care ține de picarism, caracteristic picarismului. [< fr. picaresque].

PICARÉSC, -Ă adj. referitor la picarism, caracteristic picarismului. (< fr. picaresque, sp. picaresco)

PICARÉSC ~scă (~ști) (despre opere literare, mai ales spaniole, din sec. XVI-XVII) Care investighează diverse moravuri, medii sociale, reliefând, în mod sarcastic, amănuntul pitoresc, ineditul aventurii, prin intermediul personajelor din mediul interlop (cerșetori, aventurieri etc.). /<fr. picaresque


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

picarésc adj. m., f. picaréscă; pl. m. și f. picaréști

picarésc adj. m., f. picaréscă; pl. m. și f. picaréști


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PICARÉSC, -Ă (< fr.; din sp. picaresco < picaro aventurier) adj. Literatură p. = gen de literatură în proză (nuvelă sau roman), de esență realistă, cultivat inițial în Spania (sec. 16-17). Care prin intermediul personajului-tip „picaro”, investighează, cu accente satirice, cele mai diverse medii sociale, moravuri ș.a., reliefând amănuntul pitoresc și ineditul aventurii, într-un limbaj plin de elemente argotice, familiare etc. Prototipul genului a fost „Viața cavalerului Guzmán de Alfarache” de M. Aléman; a apărut și în alte literaturi europene până la mijlocul sec. 18. Elemente p. se regăsesc și mai târziu la mari scriitori, ca Gogol („Suflete moarte”), M. Twain („Huckleberry Finn”), Th. Mann („Confesiunile lui Felix Krull”).

Intrare: picaresc
picaresc adjectiv
adjectiv (A78)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picaresc
  • picarescul
  • picarescu‑
  • picarescă
  • picaresca
plural
  • picarești
  • picareștii
  • picarești
  • picareștile
genitiv-dativ singular
  • picaresc
  • picarescului
  • picarești
  • picareștii
plural
  • picarești
  • picareștilor
  • picarești
  • picareștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)