PICARÉSC, -Ă (< fr.; din sp. picaresco < picaro aventurier) adj. Literatură p. = gen de literatură în proză (nuvelă sau roman), de esență realistă, cultivat inițial în Spania (sec. 16-17). Care prin intermediul personajului-tip „picaro”, investighează, cu accente satirice, cele mai diverse medii sociale, moravuri ș.a., reliefând amănuntul pitoresc și ineditul aventurii, într-un limbaj plin de elemente argotice, familiare etc. Prototipul genului a fost „Viața cavalerului Guzmán de Alfarache” de M. Aléman; a apărut și în alte literaturi europene până la mijlocul sec. 18. Elemente p. se regăsesc și mai târziu la mari scriitori, ca Gogol („Suflete moarte”), M. Twain („Huckleberry Finn”), Th. Mann („Confesiunile lui Felix Krull”).