14 definiții pentru picant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICÁNT, -Ă, picanți, -te, adj. 1. (Despre mâncăruri, băuturi sau despre gustul lor) Condimentat (de obicei iute, usturător etc.). 2. Fig. (Despre glume, anecdote etc.) (Ușor) indecent, obscen, piperat. 3. Fig. (Despre persoane și despre înfățișarea lor) Nostim, atrăgător, seducător. – Din fr. piquant.

PICÁNT, -Ă, picanți, -te, adj. 1. (Despre mâncăruri, băuturi sau despre gustul lor) Condimentat (de obicei iute, usturător etc.). 2. Fig. (Despre glume, anecdote etc.) (Ușor) indecent, obscen, piperat. 3. Fig. (Despre persoane și despre înfățișarea lor) Nostim, atrăgător, seducător. – Din fr. piquant.

picant, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~nți, ~e / E: fr piquant] 1 (D. mâncăruri, băuturi sau d. gustul lor) Care este condimentat, de obicei iute, pișcător. 2 (D. glume, anecdote etc.) Care este ușor indecent, piperat. 3 Plăcut, nostim, din cauza ironiei fine, a spiritului sarcastic, mușcător etc. 4 Care stimulează în mod agreabil atenția cuiva. 5 (Spc; d. femei) Atrăgător. 6 (Spc; d. femei) Simpatic. 7 (Spc; d. femei) Grațios.

PICÁNT, -Ă, picanți, -te, adj. 1. (Despre mîncări, băuturi și gustul lor) Pișcător, înțepător, iute, condimentat. Sos picant.Fig. Indecent. Glumă picantă. 2. Fig. (Despre persoane și înfățișarea lor) Nostim, atrăgător, seducător. Adina era o brunetă picantă c-un veritabil profil grecesc. BART, E. 114.

PICÁNT, -Ă adj. 1. Pișcător; înțepător, iute. 2. (Fig.) Indecent, cu o ușoară nuanță obscenă. ♦ Nostim, atrăgător. [< fr. piquant].

PICÁNT, -Ă adj. 1. (despre mâncăruri, băuturi) condimentat; înțepător, iute. 2. (fig.; despre anecdote) indecent, cu o ușoară nuanță obscenă. 3. nostim, atrăgător. (< fr. piquant)

PICÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre mâncăruri sau băuturi) Care are miros și gust înțepător; condimentat; iute. Sos ~. 2) fig. (despre persoane) Care place prin comportare (fiind înzestrat cu ironie fină, cu spirit satiric) și prin constituție fizică. 3) fig. (despre glume, anecdote etc.) Care are o ușoară nuanță obscenă; cu o anumită doză de indecență. /<fr. piquant

picant a. 1. fig. înțepător: vorbă picantă; 2. fin, spiritual: glumă picantă. ║ n. ceeace e interesant: picantul afacerii e că... (= fr. piquant).

*picánt, -ă adj. (fr. piquant, d. piquer, a înțepa, a împunge). Înțepător, pișcător: vin, sos picant. Fig. Fin, spiritual, satiric: glumă picantă. Interesant, atrăgător: frumuseță picantă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

picánt adj. m., pl. picánți; f. picántă, pl. picánte

picánt adj. m., pl. picánți; f. sg. picántă, pl. picánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICÁNT adj. 1. condimentat, iute, piperat, (reg.) papricat. (O mâncare ~.) 2. iute, înțepător, piperat, pișcător, usturător. (Gust ~ al unei mâncări.)

PICÁNT adj. v. deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar.

PICANT adj. 1. condimentat, iute, piperat, (reg.) papricat. (O mîncare ~.) 2. iute, înțepător, piperat, pișcător, usturător. (Gust ~ al unei mîncări.)

picant adj. v. DEȘĂNȚAT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. NECUVIINCIOS. NERUȘINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCÎRBOS. TRIVIAL. VULGAR.

Intrare: picant
picant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picant
  • picantul
  • picantu‑
  • picantă
  • picanta
plural
  • picanți
  • picanții
  • picante
  • picantele
genitiv-dativ singular
  • picant
  • picantului
  • picante
  • picantei
plural
  • picanți
  • picanților
  • picante
  • picantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

picant

etimologie: