BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi). – Brumă + suf. -ărea.

brumărea s.f. (bot.) Numele a două plante erbacee, din familia polemoniaceelor, cu florile viu colorate în diverse nuanțe (purpurii, roz, albe sau liliachii), cu frunzele simple oval-lanceolate și cu miros plăcut, răspîndite mai ales în America de Nord și cultivate ca plante ornamentale: a) botcuță (Phlox paniculata); b) scînteiuță (Phlox drummondi). • pl. -ele. /brumă + -ărea.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi). – Brumă + suf. -ărea.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. (Mai ales la pl.) Plantă erbacee cu flori roșii-violete și cu miros plăcut, cultivată în grădini ca plantă ornamentală (Phlox paniculata); scînteiuțe.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii-violete și cu miros plăcut (Phlox paniculata). – Din brumă¹ + suf. -ărea.

BRUMĂREA ~ele f. pl. Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile sale roșii-violete, plăcut mirositoare; scânteiuțe. /brumă + suf. ~ărea

brumăréle f. pl. (d. brumă. Sing. -eá saŭ -ică nu e uzitat, ca și zorele). O plantă ornamentală originară din America de Nord (phlox paniculata).

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele, art. brumărelele

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele

BRUMĂREA s. (BOT.; Phlox drummondi și paniculata) (reg.) rotocoale (pl.), sămăchișă, scânteiuță, scaunul-Domnului.

BRUMĂREA s. v. scânteiuță.

BRUMĂREA s. (BOT.; Phlox drummondi și paniculata) (reg.) rotocoale (pl.), sămăchișă, scînteiuță, scaunul-Domnului.

brumărea s. v. SCÎNTEIUȚĂ.

PHLOX L., BRUMĂRELE, SCÎNTEIUȚE, fam. Polemoniaceae. Gen originar din America de N, și U.R.S.S., cca 58 specii, erbacee sau subfrutescente, vivace, mai rar anuale, erecte sau repente. Frunze întregi, la baza plantelor, opuse, spre vîrf alterne, sau toate opuse. Flori de diferite culori (caliciu cu 5 sepale, tubulat sau campanulat, corolă întinsă, tub floral subțire, lung, petale egale, nedentate, dentate sau crestate, 5 stamine care nu ies din floare, intercalate la distante diferite, ovar cu 3 loji, fiecare cu 1-5 ovule) dispuse în corimb. Capsulă ovată cu 3 clape.

BRUMĂRELE (< brumă) s. f. Plante erbacee ornamentale din genul Phlox, răspîndite în general în America de Nord, cu frunze întregi, flori purpurii, roz, albe sau liliachii, dispuse în panicul, și cu fructe capsule.

Phlox amoena Sims. Specie care înflorește primăvara. Flori roz, purpurii sau albe. Este o plantă păroasă, cca 25 cm înălțime. Frunze liniare, înguste.

Phlox bifida Beck (syn. P. stellaria Gray). Specie care înflorește primăvara. Flori albe sau violete-pal, petale înguste în formă de stea, dispuse în mici ciorchini. Frunze liniare, păroase, 3-5 cm lungime.

Phlox divaricata L. (syn. P. canadensis Sweet). Specie care înflorește primăvara-vara devreme. Flori albastre-lavand dispuse în corimb. Frunze oblonge, cca 5 cm lungime, 2 cm lățime. Tulpini de cca 30 cm înălțime. Pentru borduri și grădini alpine, în loc umed, parțial umbrit.

Phlox douglasii Hook. Specie care înflorește primăvara-vara, înflorire liberă. Flori albe, roz, mov, albastre-lavand etc., formează covoare mari, frumoase. Plantă înaltă de 10- 20 cm. Se folosește mai ales în grădini alpine.

Phlox drummondii Hook. Specie care înflorește vara. Flori numeroase, cărămizii, roșii, mov cu diferite pete albe, parfumate (caliciu cu 5 dinți acuminați, corolă cu tul) lung și limbul întins cu 5 lobi), grupate în corimb terminal pe tulpină. Plantă anuală, glandulos-păroasă. Tulpină ramificată, pînă la 50 cm înălțime. Frunze lanceolate sau alungit-eliptice.

Phlox maculata L. Specie care înflorește vara. Flori, de la roșii-purpurii deschis, pînă la albe cu baza violetă. Frunze, de la liniare la ovate, opuse, glabre, groase, punctate, cca 10 cm lungime, 2 cm lățime. Plantă perenă, 45-90 cm înălțime, pătată cu roșu.

Phlox paniculata L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori mari, roșii-violete, albe sau pătate, roze, roșii, violete, albastre în diferite tonuri, unicolore sau bicolore, ușor mirositoare (caliciu cu 5 dinți acuminați, corolă cu tub lung 5-lobată, 5 stamine de lungimi diferite), în panicule multiflore, dense, piramidale, terminale pe tulpină. Frunze simple, acuminat-eliptice sau ovat- lanceolate. Plantă erbacee, perenă cu tulpină glabră, erectă, rigidă și pătată, înaltă pînă la 1 m.

Phlox subulata L. (syn. P. setacea L.). Specie care înflorește primăvara. Flori roz-pal, grupate cîte 3-5 pe un peduncul lung, intens pătate la bază cu roz-purpuriu, roz, lavand pînă la alb, tubul corolei drept, caliciul cu diviziuni liniare. Plantă perenă de rocârie, semilemnoasă, tîrîtoare, cca 10 cm înălțime. Frunze liniar-lanceolate, verzî-strălucitoare, ciliate pe margini. Formează covoare mari.