11 definiții pentru peticar petecar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

peticar [At: DLRU / V: ~tec~ / Pl: (1-3) ~i, (4) ~e / E: petic + -ar] 1 sm (Rar) Persoană care adună petice (1), cârpe, zdrențe. 2 sm Negustor ambulant de haine vechi Si: telal. 3 sm (Rar) Cizmar care pune petice (1) la încălțăminte Si: cârpaci. 4 sn (Reg; îf petecar) Covor din petice (1).

PETICÁR, peticari, s. m. (Rar) Cel care adună petice, cîrpe, zdrențe (cu scopul de a le folosi sau a le revinde). ♦ Cizmar care repară sau cîrpește încălțămintea; cîrpaci. Un biet cizmar, mai mult peticar. MARIAN, la CADE.

PETICÁR ~i m. Persoană care umbla prin sate adunând petice (haine vechi) în schimbul unor mărfuri mărunte (sineală, vopsele etc.); terfar. /petic + suf. ~ar

peticár m. Acela care adună peticĭ (p. fabricile de hîrtie ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

peticár (înv.) s. m., pl. peticári


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

peticár1, peticári, s.m. (înv.) 1. persoană care adună petice, cârpe, zdrențe; negustor ambulant de haine vechi; telal. 2. cizmar care pune petice la încălțăminte; cârpaci.

peticár2, peticáre, s.n. (înv. și reg.) covor din petice.

petecár, petecári, s.m. (înv.) cel care strângea petece.

Intrare: peticar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peticar
  • peticarul
  • peticaru‑
plural
  • peticari
  • peticarii
genitiv-dativ singular
  • peticar
  • peticarului
plural
  • peticari
  • peticarilor
vocativ singular
  • peticarule
  • peticare
plural
  • peticarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • petecar
  • petecarul
  • petecaru‑
plural
  • petecari
  • petecarii
genitiv-dativ singular
  • petecar
  • petecarului
plural
  • petecari
  • petecarilor
vocativ singular
  • petecarule
  • petecare
plural
  • petecarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

peticar petecar

  • 1. rar Cel care adună petice, cârpe, zdrențe (cu scopul de a le folosi sau a le revinde).
    surse: DLRLC sinonime: terfar
    • 1.1. Cizmar care repară sau cârpește încălțămintea.
      exemple
      • Un biet cizmar, mai mult peticar. MARIAN, la CADE.
        surse: DLRLC

etimologie: