10 definiții pentru pescuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PESCUITOR, -OARE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. (Înv. la f.) Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle. ◊ Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor.
pescuitor, ~oare [At: (a. 1632) IORGA, S. D. XI, 258 / V: (înv) păs~ / P: ~cu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: pescui + -tor] 1 a (Îrg) În care se poate pescui. 2 a Care are pește2. 3-4 smf (Spc) Pescar (1-2). 5 smf (Îls) ~ în apă tulbure Persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 6 smf (Fig) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva Si: (fam) vânător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PESCUITOR, -OARE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle. ◊ Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PESCUITOR ~i m. 1) v. PESCAR. ◊ ~ de perle scafandru specializat în descoperirea și scoaterea perlelor din mare. 2) fig. fam. Persoană care caută să-i pice ceva pe degeaba (fără mari eforturi); vânător. [Sil. -cu-i-] /a pescui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pescuitor m. cel ce pescuește; fig. pescuitor de amoruri AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păscuitor, ~oare smf, a vz pescuitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pescuitor (desp. -cu-i-) s. m., pl. pescuitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pescuitor (-cu-i-) s. m., pl. pescuitori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pescuitor s. m., pl. pescuitori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
pescuitor în ape tulburi expr. 1. om cu preocupări dubioase, om cu intenții necurate. 2. persoană care instigă la tulburarea ordinii publice, la conflict între facțiuni politice rivale.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: pes-cu-i-tor
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
pescuitor, pescuitorisubstantiv masculin pescuitoare, pescuitoaresubstantiv feminin
-
- Pescuitor de perle. DEX '09 DEX '98
- Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. DEX '09 DEX '98
-
- 2. Persoană care caută cu insistență să obțină ceva. DEX '09 DEX '98sinonime: vânător
etimologie:
- Pescui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09