29 de definiții pentru perioadă period (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERIOÁDĂ, perioade, s. f. 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment. ♦ Subdiviziune a timpului geologic mai mică decât era. ♦ (Bot.) Perioadă de vegetație = interval de timp în care plantele își desăvârșesc întregul ciclu biologic. ♦ (Fiz.) Perioadă de înjumătățire = interval de timp în care se descompune jumătate dintr-o cantitate de element radioactiv. (Chim.) Perioadă de inducție = interval de timp necesar pentru ca o reacție să înceapă să se desfășoare cu viteza corespunzătoare condițiilor respective. 2. Interval de timp care se scurge între cele două momente în care se reproduce un fenomen astronomic; interval de timp după care un astru, în mișcarea sa, se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper. 3. (Fiz.) Interval de timp după care se repetă un fenomen, reproducându-se consecutiv valorile unei mărimi caracteristice acelui fenomen. 4. (Mat.) Intervalul creșterii minime a variabilei independente, după care se reproduc, în aceeași ordine, aceleași valori ale unor mărimi. ♦ Mulțimea numerelor de o cifră care se repetă infinit într-o fracție zecimală. 5. Fiecare dintre cele șapte rânduri în care sunt aranjate elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev. 6. Interval de timp dintre două accese ale unei boli. ♦ (Înv.; în forma period) Menstruație. 7. Frază amplă, cu caracter unitar și armonios, datorat în special simetriei structurii ei. 8. Parte unitară dintr-o compoziție muzicală, formată din mai multe fraze. [Pr.: -ri-oa-.Var.: periód s. n.] – Din lat. periodus, ngr. periodos, fr. période.

PERIOÁDĂ, perioade, s. f. 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment. ♦ Subdiviziune a timpului geologic mai mică decât era. ♦ (Fiz.) Perioadă de înjumătățire = interval de timp în care se descompune jumătate dintr-o cantitate de element radioactiv. (Chim.) Perioadă de inducție = interval de timp necesar pentru ca o reacție să înceapă să se desfășoare cu viteza corespunzătoare condițiilor respective. 2. Interval de timp care se scurge între cele două momente în care se reproduce un fenomen astronomic; interval de timp după care un astru, în mișcarea sa, se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper. 3. (Fiz.) Interval de timp după care se repetă un fenomen, reproducându-se consecutiv valorile unei mărimi caracteristice acelui fenomen. 4. (Mat.) Intervalul creșterii minime a variabilei independente, după care se reproduc, în aceeași ordine, aceleași valori ale unor mărimi. ♦ Mulțimea numerelor de o cifră care se repetă infinit într-o fracție zecimală. 5. Fiecare dintre cele șapte rânduri în care sunt aranjate elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev. 6. Interval de timp dintre două accese ale unei boli. ♦ (Pop.) Menstruație. 7. Frază amplă, cu caracter unitar și armonios, datorat în special simetriei structurii ei. 8. Parte unitară dintr-o compoziție muzicală, formată din mai multe fraze. [Pr.: -ri-oa-. Var.: (rar) periód s. n.] – Din lat. periodus, ngr. períodos, fr. période.

PERIOÁDĂ, perioade, s. f. 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment; fază, epocă, răstimp. Istoria oricărei limbi ne arată de fapt că într-o anumită perioadă a dezvoltării ei au funcționat anumite legi, care cu. timpul și-au pierdut puterea, fiind înlocuite treptat cu legi noi. MACREA, P. 24. Perioada care a precedat anii 60 ai secolului trecut se caracterizează în Rusia prin sporul conștiinței sociale. SADOVEANU, E. 236. ♦ Interval minim de valori ale unei mărimi variabile, după care se reproduc valorile unei alte mărimi care depinde periodic de prima. 2. Reunire de mai multe fraze, formînd un tot armonios și dînd impresia de unitate și echilibru. Hasdeu renunță la perioadele ample și bogate, la cadențele oratorice ale lui Bălcescu. VIANU, A. P. 140. Fraza și perioadele lui [Petra Maior] sînt mai grele la citit. RUSSO, S. 59. 3. Idee muzicală relativ încheiată, formată, de obicei, din două sau mai multe fraze. 4. Timpul în care se descompune jumătate dintr-o cantitate de element radioactiv. – Pronunțat: -ri-oa-. – Variantă: periód (HASDEU, R. V. 213, ODOBESCU, S. II 75, ALECSANDRI, S. 12) s. n.

PERIOÁDĂ s.f. 1. Interval de timp în cursul căruia se desfășoară anumite fenomene sau evenimente; fază, epocă. ♦ Interval de timp în care se efectuează o operație sau în care se produce un fenomen dintr-un ciclu și care se repetă la fiecare ciclu. ♦ Subdiviziune cronologică de al doilea ordin a timpurilor geologice. 2. Frază amplă și complexă sau reunire de mai multe fraze care formează un ansamblu armonios și unitar. 3. Frază muzicală compusă în așa fel încât totalitatea părților ei să prezinte un sens anumit. 4. (Chim.) Șir orizontal în tabloul periodic al elementelor. 5. (Mat.) Cel mai mic număr adăugat argumentului unei funcții numerice care nu schimbă valoarea funcției. ♦ Grup de cifre care se repetă indefinit într-o fracție zecimală. [Pron. -ri-oa-, var. period s.n. / cf. fr. période, lat. periodus, gr. periodos – circuit < peri – împrejur, hodos – cale].

PERIOÁDĂ s. f. 1. interval de timp în cursul căruia se desfășoară sau după care se repetă un fenomen; fază, epocă. ♦ (fiz.) ~ de înjumătățire = perioadă în care se descompune jumătate dintr-o cantitate de element radioactiv; (chim.) ~ de inducție = durată de timp după care o reacție în lanț începe să se desfășoare cu viteza corespunzătoare condițiilor respective; (bot.) ~ de vegetație = interval de timp în care plantele își desăvârșesc întreg ciclul biologic. ◊ subdiviziune a timpului geologic mai mică decât era. 2. frază amplă și complexă sau reunirea de mai multe fraze care formează un ansamblu armonios și unitar. 3. mică construcție muzicală bine închegată, din două fraze în relație de întrebare-răspuns. 4. (chim.) șir orizontal în tabloul periodic al elementelor. 5. (mat.) cel mai mic număr adăugat argumentului unei funcții numerice care nu schimbă valoarea funcției. ◊ grup de cifre care se repetă indefinit într-o fracție zecimală. (< fr. période, lat. periodus, gr. periodos)

PERIOÁDĂ2 ~e f. 1) gram. Construcție constând din câteva unități sintactice, care formează un tot armonios. 2) geol. Subdiviziune a unei ere geologice. 3) muz. Parte unitară dintr-o compoziție muzicală constând din mai multe fraze. [G.-D. perioadei; Sil. -ri-oa-] /<lat. periodus, ngr. periodos, fr. période

PERIOÁDĂ1 ~e f. 1) Diviziune de timp caracterizată prin anumite evenimente; epocă. 2) Interval de timp în decursul căruia se desfășoară un anumit proces; fază; stadiu. 3) fiz. Interval de timp după care se repetă un fenomen. [G.-D. perioadei; Sil. -ri-oa-] /<lat. periodus, ngr. periodos, fr. période

PERIOÁDĂ3 ~e f. chim. Rând din tabelul periodic al elementelor. [G.-D. perioadei; Sil. -ri-oa-] /<lat. periodus, ngr. periodos, fr. période

PERIÓD s. n. v. perioadă.

PERIÓD s. n. v. perioadă.

PERIÓD2, perioade, s. n. Menstruație.

PERIÓD1 s. n. v. perioadă.

PERIÓD s.n. 1. V. perioadă. 2. Menstruație. [< fr. période].

PERIÓD s. n. menstruație; ciclu (1). (< fr. période)

period n. 1. timpul rotațiunii unui astru: pământul își face periodul în 365 de zile și un sfert; 2. timp scurs între două epoce: period de o mie de ani; 3. spațiu de timp nedeterminat: un period lung; 4. timp de formațiune a pământului: perioade geologice; 5. faza unei boale; 6. reunire de fraze formând un sens complet și un tot armonios: perioade oratorice.

*periód n., pl. oade (vgr. peri-odos, d. peri, în prejur, și odós, drum. V. epiz-, ex-, met- și sin-od). Timp, spațiŭ, epocă: period de cincĭ secule. Astr. Timpu rotațiuniĭ unuĭ astru: periodu pămîntuluĭ durează cam 365 zile și 6 ore. Geol. Timpu formațiuniĭ terenurilor: periodu terțiar. Pin ext. Fază: periodu uneĭ boale. Aritm. Totalitatea cifrelor care se repetă indefinit într’o fracțiune decimală periodică. Ret. Înlănțuire de fraze în care cugetarea urmează o dezvoltare regulară: greoaĭele perioade ale limbiĭ germane. Pin anal. Înlănțuire de fraze muzicale. – Și periodă și perioadă cu înț. de „epocă, fază”. Cp. cu metod.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perioádă (interval de timp, frază amplă) (-ri-oa-) s. f., g.-d. art. perioádei; pl. perioáde

perioádă s. f. (sil. -ri-oa-), g.-d. art. perioádei; pl. perioáde

periód (menstruație) (înv.) (-ri-od) s. n.

arată toate definițiile

Intrare: perioadă
perioadă substantiv feminin
  • silabație: -ri-oa-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perioa
  • perioada
plural
  • perioade
  • perioadele
genitiv-dativ singular
  • perioade
  • perioadei
plural
  • perioade
  • perioadelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • period
  • periodul
  • periodu‑
plural
  • perioade
  • perioadele
genitiv-dativ singular
  • period
  • periodului
plural
  • perioade
  • perioadelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)