16 definiții pentru perforație perforațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERFORÁȚIE, perforații, s. f. Perforare; (concr.) gaură făcută prin perforare. ♦ (Med.) Găurire a unui organ, a unui țesut, a unui os, a unei membrane în urma unui proces patologic; (concr.) gaură, orificiu astfel apărut. [Var.: perforațiúne s. f.] – Din fr. perforation.

PERFORÁȚIE, perforații, s. f. Perforare; (concr.) gaură făcută prin perforare. ♦ (Med.) Găurire a unui organ, a unui țesut, a unui os, a unei membrane în urma unui proces patologic; (concr.) gaură, orificiu astfel apărut. [Var.: perforațiúne s. f.] – Din fr. perforation.

perforație sf [At: TURNESCU, MED. OP. 294v/16 / V: (rar) ~iune / Pl: ~ii / E: fr perforation] 1-4 (Rar) Perforare (1-4). 5 (Ccr) Gaură făcută de un perforator (1). 6 (Ccr) Rană care străbate un mușchi, un organ.

PERFORÁȚIE, perforații, s. f. 1. Acțiunea de a (se) perfora; gaură făcută prin perforare. 2. (Med.) Rupere, spargere, găurire a unui organ, a unui țesut. Perforația intestinului.

PERFORÁȚIE s.f. Perforare; gaură realizată prin perforare. ♦ (Med.) Mic orificiu într-un organ cavitar sau viscer, apărut în urma unui proces inflamator, traumatic etc. [Gen. -iei, var. perforațiune s.f. / cf. fr. perforation].

PERFORÁȚIE s. f. perforare; gaură realizată prin perforare. ◊ (med.) mic orificiu într-un organ cavitar sau în viscere, apărut în urma unui proces patologic. (< fr. perforation, lat. perforatio)

PERFORÁȚIE ~i f. 1) v. A PERFORA. 2) Gaură apărută în urma operației de străpungere. 3) Deschizătură într-un organ sau țesut cauzată de o boală. [G.-D. perforației; Sil. -ți-e] /<fr. perforation, lat. perforatio, ~onis

PERFORAȚIÚNE s. f. v. perforație.

PERFORAȚIÚNE s. f. v. perforație.

PERFORAȚIÚNE s.f. v. perforație.

perforați(un)e f. Med. ruptură accidentală într’un organ: perforațiunea intestinului.

*perforațiúne f. (lat. perforátio, -ónis). Acțiunea de a perfora. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perforáție (-ți-e) s. f., art. perforáția (-ți-a), g.-d. art. perforáției; pl. perforáții, art. perforáțiile (-ți-i-)

perforáție s. f. (sil. -ți-e), art. perforáția (sil. -ți-a), g.-d. art. perforáției; pl. perforáții, art. perforáțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERFORAȚIE s. găurire, găurit, perforare, perforat, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns, (reg.) găunire, (Mold. și Bucov.) bortelire. (~ unui material dur.)

Intrare: perforație
perforație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perforație
  • perforația
plural
  • perforații
  • perforațiile
genitiv-dativ singular
  • perforații
  • perforației
plural
  • perforații
  • perforațiilor
vocativ singular
plural
perforațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perforațiune
  • perforațiunea
plural
  • perforațiuni
  • perforațiunile
genitiv-dativ singular
  • perforațiuni
  • perforațiunii
plural
  • perforațiuni
  • perforațiunilor
vocativ singular
plural

perforație perforațiune

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. concretizat Gaură făcută prin perforare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. medicină Găurire a unui organ, a unui țesut, a unui os, a unei membrane în urma unui proces patologic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Perforația intestinului.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. concretizat Gaură, orificiu astfel apărut.
        surse: DEX '09 DN

etimologie: