11 definiții pentru perenitate pereneitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

perenitate sf [At: IORDAN, L. R. A. 185 / V: (rar) ~nei~ / Pl: ? / E: fr pérennité] 1 Însușire de a fi peren (1). 2 Caracter peren (1).

PERENITÁTE s. f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi peren; durabilitate, persistență. – Din fr. pérennité.

PERENITÁTE s. f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi peren; durabilitate, persistență. – Din fr. pérennité.

PERENITÁTE s. f. Însușirea de a fi peren; durabilitate, continuitate, persistență.

PERENITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este peren; durabilitate, persistență. [Cf. fr. pérennité, lat. perennitas].

PERENITÁTE s. f. însușirea de a fi peren; durabilitate, persistență. (< fr. pérennité, lat. perennitas)

PERENITÁTE f. Caracter peren; continuitate; perpetuitate; eternitate. ~ea ființei omenești. /<fr. pérennité

pereneitate sf vz perenitate


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perenitáte s. f., g.-d. art. perenitắții

perenitáte s. f., g.-d. art. perenității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERENITÁTE s. v. durabilitate, persistență.

perenitate s. v. DURABILITATE. PERSISTENȚĂ.

Intrare: perenitate
perenitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perenitate
  • perenitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • perenități
  • perenității
plural
vocativ singular
plural
pereneitate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.