13 definiții pentru perceptor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Persoană însărcinată cu strângerea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.

PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.

PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În vechea organizare a finanțelor) Funcționar al statului însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale. Și-a văzut de gospodărie și de oi; a vîndut brînză, a dat în mîna perceptorului vama și birul, ș-atît. SADOVEANU, B. 75. Perceptorul se înțepeni în mijlocul odăiței și se uită împrejur cercetător. REBREANU, R. O 198. Căpcînii de perceptori se silesc și ne vînd țolicele pentru bir. SP. POPESCU, M. G. 66. – Accentuat și: percéptor.

PERCEPTÓR s.m. (În trecut) Funcționar al fiscului care încasa impozitele. // adj. Care percepe. ◊ Organ perceptor = organ de percepere. [< fr. percepteur].

PERCEPTÓR s. m. funcționar al fiscului care încasa impozitele. (< fr. percepteur, lat. perceptor)

PERCEPTÓR ~i m. înv. Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale. /<lat. perceptor, fr. percepteur

perceptor m. cel ce strânge impozitele.

*perceptór m. (lat. percéptor, -óris. V. pre-ceptor). Funcționar care percepe birurile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perceptór (funcționar) s. m., pl. perceptóri

perceptór (fin.) s. m., pl. perceptóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERCEPTÓR s. (FIN.) agent de percepție, (înv.) birar, colgiu, dăbilar, dăjdiar, strângător. (~ strângea impozitele.)

PERCEPTOR s. (FIN.) agent de percepție, (înv.) birar, colgiu, dăbilar, dăjdiar, strîngător. (~ strîngea impozitele.)

Intrare: perceptor
perceptor (acc. -tór) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perceptor
  • perceptorul
  • perceptoru‑
plural
  • perceptori
  • perceptorii
genitiv-dativ singular
  • perceptor
  • perceptorului
plural
  • perceptori
  • perceptorilor
vocativ singular
plural
perceptor (acc. -cép-) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perceptor
  • perceptorul
  • perceptoru‑
plural
  • perceptori
  • perceptorii
genitiv-dativ singular
  • perceptor
  • perceptorului
plural
  • perceptori
  • perceptorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)