13 definiții pentru pazvantlâu pazvantliu pazvântlâu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAZVANTLẤU, pazvantlâi, s. m. (Înv.) Pazvangiu. [Var.: pazvantlíu s. m.] – Pazvant + suf. -giu.

PAZVANTLẤU, pazvantlâi, s. m. (Înv.) Pazvangiu. [Var.: pazvantlíu s. m.] – Pazvant + suf. -giu.

pazvantlâu sm [At: FILIMON, O. I, 166 / V: ~liu / Pl: ~âi / E: pazvant1 + -lâu] (Înv) Pazvangiu (1).

PAZVANTLÍU s. m. v. pazvantlâu.

PAZVANTLÍU s. m. v. pazvantlâu.

PAZVANTLÍU, pazvantlii, s. m. (Învechit) Ostaș din trupele rebele ale lui Pazvantoglu; p. ext. hoț, tîlhar, pungaș. (Atestat în forma pazvantlîu și pazvîntlîu) Din raia... se repezeau turcii pîlcuri, călări, după jaf... Daud era căpetenia pazvîntlîilor. STANCU, D. 10. Ne-am pomenit într-o zi cu două sute de pazvantlii că-l înconjoară de toate părțile. FILIMON, C. 134. – Variante: pazvantlîu, pazvîntlîu s. m.

PAZVANTLÎ́U s. m. v. pazvantliu.

PAZVÎNTLÎ́U s. m. v. pazvantliu.

Pazvantlii m. pl. Pazvangii: ne-am pomenit cu două sute de Pazvantlii FIL.

pazvangíŭ și -antlî́ŭ m. (d. Pazvántoglu și -óglu [„fiŭ de pazvan”, fiind-că bunicul luĭ fusese păzitoru orașuluĭ Sofia], un German turcit care ajunsese pașă la Vidin și s’a răsculat contra sultanuluĭ devastînd amîndoŭă malurile Dunăriĭ de la 1797-1808. Numele luĭ, prescurtat în Pazvant și Pazvante, ajunsese sinonim cu „jăfuitor, hoțoman”. Azĭ, a fi din timpu luĭ Pazvante, înseamnă „a fi ridicul pin vechime”: o haĭnă din timpu luĭ Pazvante). Vechĭ. Soldat din oastea lui Pazvantoglu, cabadaiŭ. Fig. Jăfuitor, hoțoman. V. cîrjaliŭ, manaf, pașoptist.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!pazvantlấu (înv.) (-van-tlâu/-vant-lâu) s. m., art. pazvantlấul; pl. pazvantlấi, art. pazvantlấii

pazvantlâu s. m. (sil. mf. -liu), art. pazvantlâul; pl. pazvantlâi, art. pazvantlâii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: pazvantlâu
  • silabație: paz-van-tlâu, paz-vant-lâu info
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pazvantlâu
  • pazvantlâul
  • pazvantlâu‑
plural
  • pazvantlâi
  • pazvantlâii
genitiv-dativ singular
  • pazvantlâu
  • pazvantlâului
plural
  • pazvantlâi
  • pazvantlâilor
vocativ singular
  • pazvantlâule
plural
  • pazvantlâilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pazvantliu
  • pazvantliul
  • pazvantliu‑
plural
  • pazvantlii
  • pazvantliii
genitiv-dativ singular
  • pazvantliu
  • pazvantliului
plural
  • pazvantlii
  • pazvantliilor
vocativ singular
  • pazvantliule
plural
  • pazvantliilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pazvântlâu
  • pazvântlâul
plural
  • pazvântlâi
  • pazvântlâii
genitiv-dativ singular
  • pazvântlâu
  • pazvântlâului
plural
  • pazvântlâi
  • pazvântlâilor
vocativ singular
  • pazvântlâule
plural
  • pazvântlâilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pazvantlâu pazvantliu pazvântlâu

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Din raia... se repezeau turcii pîlcuri, călări, după jaf... Daud era căpetenia pazvîntlîilor. STANCU, D. 10.
      surse: DLRLC
    • Ne-am pomenit într-o zi cu două sute de pazvantlîi că-l înconjoară de toate părțile. FILIMON, C. 134.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pazvant + sufix -giu.
    surse: DEX '98 DEX '09