2 intrări

20 de definiții

din care

Explicative DEX

PACIENT, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat în raport cu acesta. ♦ (Înv.) Persoană supusă unui supliciu; victimă; martir. 2. Adj. (Livr.) Care are (sau manifestă) răbdare, calm; răbdător. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. patiens, -ntis, fr. patient, germ. Patient, it. paciente.

PACIENT, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat în raport cu acesta. ♦ (Înv.) Persoană supusă unui supliciu; victimă; martir. 2. Adj. (Livr.) Care are (sau manifestă) răbdare, calm; răbdător. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. patiens, -ntis, fr. patient, germ. Patient, it. paciente.

pacient, ~ă [At: CUCIURAN, D. 11/12 / V: (înv) ~iinte, pati~, patiente[1] / P: ~ci-ent / Pl: ~nți, ~e / E: lat paciens, -ntis, fr patient, ger Patient] 1 smf Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic. 2 smf (Înv) Persoană supusă unui supliciu. 3 a (Asr; d. oameni) Care are sau manifestă răbdare Si: calm, îngăduitor, răbdător. 4 a (Pex; înv; d. acțiuni) Care este făcut cu răbdare Si: perseverent, stăruitor. 5 a (Reg; d. oameni) Căruia îi place liniștea și buna înțelegere între oameni Si: pașnic. 6 a (Pex) Împăciuitor. 7 sm (Buc) Judecător de pace (9).

  1. Referința încrucișată recomandă ultimele două variante în forma pați~, respectiv pațiente. — LauraGellner

paciinte smf, a vz pacient

pațient[1], ~ă smf, a vz pacient

  1. În definiția principală, varianta de față are forma: patient, posibil greșit tipărită — LauraGellner

pațiente[1] sm vz pacient

  1. În definiția principală, varianta de față are forma: patiente, posibil greșit tipărită — LauraGellner

PACIENT2, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f. Persoană bolnavă, care se găsește în tratamentul unui medic. O pacientă, slabă de tot, gros îmbrăcată, cu ochii cercănați, stă în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. III 195. ◊ (Învechit) Persoană supusă unui supliciu; martir. (În forma pațient) Călăul n-avea decît să învîrtească grindeiul ca să sugrume pre pațient. NEGRUZZI, S. I 311. Variantă: pațiant, -ă s. m. și f.

PAȚIENT, -Ă s. m. și f. v. pacient.

PACIENT, -Ă adj. (Liv.) Răbdător. // s.m. și f. Bolnav care se află în tratamentul unui medic. [Pron. -ci-ent, var. pațient, -ă s.m. și f. / < lat. patiens, cf. it. paziente, fr. patient, germ. Patient].

PAȚIENT, -Ă s.m. și f. v. pacient.

PACIENT, -Ă I. s. m. f. bolnav în tratamentul unui medic. II. adj. răbdător, îngăduitor. (< fr. patient, germ. Patient, lat. patiens, it. paciente)

PACIENT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană supusă unui tratament medical din partea medicului. 2) Persoană supusă unui supliciu; martir. /<lat. patiens, ~ntis, fr. patient

pacient a. răbdător. ║ m. om bolnav, și în special cel ce are să sufere o operațiune chirurgicală.

*paciént, -ă adj. (fr. patient, lat. pátiens, -éntis, d. pati, a suferi. V. pățesc). Răbdător, care are răbdare. Subst. Bolnav (în raport cu medicu): chirurgu operă un pacient.

Ortografice DOOM

pacient1 (desp. -ci-ent) s. m., pl. pacienți

pacient2 (-ci-ent) s. m., pl. pacienți

pacient s. m., adj. m. (sil. -ci-ent), pl. pacienți; f. sg. pacientă, pl. paciente

Jargon

PACIENT s. m. (cf. lat. patiens, it. paziente, fr. patient, germ. Patient): cel care suferă acțiunea exprimată de verb. P. constituie unul din cei doi poli ai acțiunii, alături de agent (v.), și anume obiectul care suferă această acțiune, punctul de sosire al acțiunii.

Sinonime

PACIENT s. (înv.) subiect. (~ al unui medic.)

PACIENT s. (înv.) subiect. (~ al unui medic.)

Intrare: patient
patient
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pacient (s.m.)
  • silabație: pa-ci-ent info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacient
  • pacientul
  • pacientu‑
plural
  • pacienți
  • pacienții
genitiv-dativ singular
  • pacient
  • pacientului
plural
  • pacienți
  • pacienților
vocativ singular
  • pacientule
  • paciente
plural
  • pacienților
paciinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pațient
  • pațientul
  • pațientu‑
plural
  • pațienți
  • pațienții
genitiv-dativ singular
  • pațient
  • pațientului
plural
  • pațienți
  • pațienților
vocativ singular
  • pațientule
  • pațiente
plural
  • pațienților
pațiente
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pacient, paciențisubstantiv masculin
pacientă, pacientesubstantiv feminin

  • 1. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat în raport cu acesta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote O pacientă, slabă de tot, gros îmbrăcată, cu ochii cercănați, stă în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. III 195. DLRLC
    • 1.1. învechit Persoană supusă unui supliciu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Călăul n-avea decît să învîrtească grindeiul ca să sugrume pre pațient. NEGRUZZI, S. I 311. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.