opțiuni
  • info

11 definiții pentru pastramagiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PASTRAMAGIU, pastramagii, s. m. 1. (Ieșit din uz) Persoană care făcea sau vindea pastramă. 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unui om de nimic și cu apucături grosolane. – Pastramă + suf. -agiu.

PASTRAMAGIU, pastramagii, s. m. 1. (Ieșit din uz) Persoană care făcea sau vindea pastramă. 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unui om de nimic și cu apucături grosolane. – Pastramă + suf. -agiu.

pastramagiu sm [At: CARAGIALE, O. VI, 10 / Pl: ~ii / E: pastramă + -agiu] 1-2 (Iuz) Persoană care (făcea sau) vindea pastramă Si: (îrg) păstrămar. 3 (Fam; dep) Om de nimic cu apucături grosolane Vz bădăran, derbedeu, țopârlan.

PASTRAMAGIU, pastramagii, s. m. 1. (Ieșit din uz) Cel care face sau vinde pastramă. Astfel, zi de zi, sporea numărul cojocarilor, opincarilor și al găietănarilor, cu maghernițe de băcani și pastramagii printre ei. CAMIL PETRESCU, O. II 63. 2. (Depreciativ) Derbedeu, pezevenchi, mitocan, țopîrlan. Nene, moartă, tăiată, nu mai stau cu mitocanul, scapă-mă de pastramagiul! CARAGIALE, O. I 50.

pastramagiu m. 1. cel ce face sau vinde pastramă; 2. fig. mojic (în graiul mahalagiilor): scapă-mă de pastramagiul! CAR. [Formațiune analogică].

pastramagíŭ, -gĭoáĭcă s. (d. pastramă). Care face saŭ vinde pastramă. Fig. Om care nu vrea să știe de artă orĭ de știință, ci numaĭ de mîncare. V. burghez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pastramagiu s. m., art. pastramagiul; pl. pastramagii, art. pastramagiii (desp. -gi-ii)

pastramagiu s. m., art. pastramagiul; pl. pastramagii, art. pastramagiii (-gi-ii)

pastramagiu s. m., art. pastramagiul; pl. pastramagii, art. pastramagiii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PASTRAMAGIU s. păstrămar.

PASTRAMAGIU s. păstrămar.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pastramagiu, pastramagii s. m. (peior.) om de nimic și cu apucături grosolane

Intrare: pastramagiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pastramagiu
  • pastramagiul
  • pastramagiu‑
plural
  • pastramagii
  • pastramagiii
genitiv-dativ singular
  • pastramagiu
  • pastramagiului
plural
  • pastramagii
  • pastramagiilor
vocativ singular
  • pastramagiule
plural
  • pastramagiilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pastramagiu, pastramagiisubstantiv masculin

  • 1. ieșit din uz Persoană care făcea sau vindea pastramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păstrămar
    • format_quote Astfel, zi de zi, sporea numărul cojocarilor, opincarilor și al găietănarilor, cu maghernițe de băcani și pastramagii printre ei. CAMIL PETRESCU, O. II 63. DLRLC
  • 2. familiar Epitet depreciativ dat unui om de nimic și cu apucături grosolane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: derbedeu mitocan pezevenchi țopârlan
    • format_quote Nene, moartă, tăiată, nu mai stau cu mitocanul, scapă-mă de pastramagiul! CARAGIALE, O. I 50. DLRLC
etimologie:
  • Pastramă + sufix -agiu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.