pascalie sf [At: VARLAAM, C. 193 / V: (îvp) păscăl~, (înv) ~sha~ (A și: ~shalie) / Pl: ~ii / E: ngr πασχαλία, lat paschalia] 1 (Bis) Calendar special cu care se poate stabili dinainte, pe o perioadă lungă de ani, data Paștilor¹ și a altor sărbători religioase care nu au loc la date fixe. 2 (Îe) A-și pierde ~ia (sau ~liile) A face erori de calcul. 3 (Îae) A pierde socoteala. 4 Carte astrologică populară cu ajutorul căreia se crede că se poate ghici viitorul cuiva Si: zodiac.

PASCALÍE ~i f. 1) Calendar în care sunt indicate data Paștilor și a altor sărbători religioase. 2) Carte astrologică populară după care se crede că se poate prezice viitorul. /<ngr. pashálion

pascalie f. 1. calendar perpetuu cu indicațiuni astrologice (după cari se poate hotărî data sărbătorii Paștilor pentru orice an); 2. carte de ghicit norocul fiecăruia; 3. fig. a-și pierde pascaliile, a face erori de calcul (cf. a-și pierde călindarul). [Gr. mod. PASHALIA, Paști].

pascalíe și (pop.) păscălíe f. (mgr. pashalia). Calendar perpetuŭ după care se poate afla data Pașteluĭ în orĭ-ce an. Carte populară astrologică de ghicit norocu fiecăruĭa. Fig. A-țĭ perde pascaliile, a te încurca în socotelĭ, a te zăpăci. – Vechĭ și pashálie. V. indicțiune și crug.

pashalie sf vz pascalie

păscălie sf vz pascalie

PĂSCĂLÍE, păscălii, s. f. 1. Calendar după care se poate afla (pe o perioadă lungă de ani) data paștilor și a altor sărbători religioase de peste an care nu au loc la aceeași dată. 2. Carte populară astrologică, cu ajutorul căreia superstițioșii pretind a ghici viitorul cuiva. Dragă mi-i și nice prea, Că știu bine că-i a mea; C-am cătat în păscălie Și mi-o dă maică-sa mie! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 81.

păscălíe, V. pascalie.

pascalíe s. f., art. pascalía, g.-d. art. pascalíei; pl. pascalíi, art. pascalíile

pascalíe s. f., art. pascalía, g.-d. art. pascalíei; pl. pascalíi, art. pascalíile

pascalie, -liei gen. a.

păscálie s. f. v. pascalie.