9 definiții pentru particularnic
Explicative DEX
PARTICULARNIC, -Ă, particularnici, -ce, adj. (Înv.) Particular. – Particular + suf. -nic.
PARTICULARNIC, -Ă, particularnici, -ce, adj. (Înv.) Particular. – Particular + suf. -nic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
particularnic, ~ă a [At: LEON ASACHI, B. 10/10 / V: ~colarnic / Pl: ~ici, ~ice / E: particular + -nic] 1-2 (Înv) Particular (4, 7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARTICULARNIC, -Ă, particularnici, -e, adj. (Învechit) 1. Particular (3). Încet cîte încet neamul se priface în popol sau nație; bogățiile particularnice și dignitățile își fac loc. RUSSO, S. 97. 2. Particular (1). Văzum cum preface biata iubire de sine Pe acel particularnic în acel de obște bine. CONACHI, P. 304.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
particolarnic, ~ă a vz particularnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
particularnic (înv.) adj. m., pl. particularnici; f. particularnică, pl. particularnice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
particularnic (înv.) adj. m., pl. particularnici; f. particularnică, pl. particularnice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
particularnic adj. m., pl. particularnici; f. sg. particularnică, pl. particularnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PARTICULARNIC adj. v. confidențial, individual, intim, particular, personal, propriu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
particularnic adj. v. CONFIDENȚIAL. INDIVIDUAL. INTIM. PARTICULAR. PERSONAL. PROPRIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
particularnic, particularnicăadjectiv
- 1. Particular. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: particular
- Încet cîte încet neamul se priface în popol sau nație; bogățiile particularnice și dignitățile își fac loc. RUSSO, S. 97. DLRLC
- Văzum cum preface biata iubire de sine Pe acel particularnic în acel de obște bine. CONACHI, P. 304. DLRLC
-
etimologie:
- Particular + -nic. DEX '98 DEX '09