2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAROXITON, -Ă, paroxitone, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe penultima silabă. 2. Adj. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. – Din fr. paroxyton.

PAROXITON, -Ă, paroxitone, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe penultima silabă. 2. Adj. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. – Din fr. paroxyton.

paroxiton, ~ă [At: PUȘCARIU, L. R. I, 28 / Pl: ~i, ~e / E: fr paroxyton] 1-2 sn, a (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe silaba penultimă. 3 a (D. modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă.

PAROXITON, paroxitone, s. n. Cuvînt care are accentul pe penultima silabă.

PAROXITON, paroxitoane, s. n. Cuvînt care are accentul pe penultima silabă. – Fr. paroxyton (< gr.).

PAROXITON, -Ă adj., s.n. (Cuvînt) care se accentuează pe penultima silabă. [< fr. paroxyton].

PAROXITON, -Ă adj., s. n. (cuvânt) care are accentul pe penultima silabă. (< fr. paroxyton, gr. paroxytonos)

PAROXITON ~ă (~i, ~e) și substantival (despre cuvinte sau forme gramaticale) Care poartă accentul pe penultima silabă. /<fr. paroxyton

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

paroxiton1 (desp. pa-ro-/par-o-) adj. m. (termen ~), pl. paroxitoni; f. paroxito (formă ~), pl. paroxitone

paroxiton2 (desp. pa-ro-/par-o-) s. n., pl. paroxitone

!paroxiton1 (pa-ro-/par-o-) adj. m., pl. paroxitoni; f. paroxitonă, pl. paroxitone

!paroxiton2 (pa-ro-/par-o-) s. n., pl. paroxitone

paroxiton adj. n. (sil. mf. par-) oxiton

paroxiton s. n. (sil. mf. par-), pl. paroxitone

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PAROXITON, -Ă adj. (< fr. paroxyton): în sintagmele cuvânt paroxiton și silabă paroxitonă (v.).

Intrare: paroxiton (adj.)
paroxiton1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pa-ro-, par-o- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paroxiton
  • paroxitonul
  • paroxitonu‑
  • paroxito
  • paroxitona
plural
  • paroxitoni
  • paroxitonii
  • paroxitone
  • paroxitonele
genitiv-dativ singular
  • paroxiton
  • paroxitonului
  • paroxitone
  • paroxitonei
plural
  • paroxitoni
  • paroxitonilor
  • paroxitone
  • paroxitonelor
vocativ singular
plural
Intrare: paroxiton (s.n.)
paroxiton2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: pa-ro-, par-o- info
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paroxiton
  • paroxitonul
  • paroxitonu‑
plural
  • paroxitone
  • paroxitonele
genitiv-dativ singular
  • paroxiton
  • paroxitonului
plural
  • paroxitone
  • paroxitonelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

paroxiton, paroxitoadjectiv

  • 1. Care are accentul pe penultima silabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. DEX '09 DEX '98
etimologie:

paroxiton, paroxitonesubstantiv neutru

  • 1. Cuvânt, formă gramaticală care are accentul pe penultima silabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.