parbriz sn [At: ARDELEANU, U. D. 172 / Pl: ~e, ~uri / E: fr pare-brise] Apărătoare transparentă din sticlă, contra curenților de aer, a prafului etc., dispusă în partea din față a unui vehicul.

PARBRIZ, parbrize, s. n. Placă transparentă, de obicei de sticlă, așezată în partea din față a unui autovehicul sau a unui avion pentru a feri pe conducător de praf, de vînt etc.

PARBRIZ s.n. Placă transparentă așezată în partea din față a unui vehicul, care protejează de vînt, de praf etc. pe conducător. [Pl. -ze, -zuri. / < fr. pare-brise].

PARBRIZ s. n. placă din material transparent în partea din față a unui vehicul, care protejează de vânt, de praf etc. (< fr. pare-brise)

PARBRIZ ~e n. Geam montat în partea din față a unui vehicul. /<fr. pare-brise

ștergător, ~oare [At: N. TEST. (1648), 123^v/32 / V: (reg) ștărgat~ sf, sn / Pl: ~i, ~oare / E: șterge + -ător] 1 sf (Reg) Prosop. 2 sf (Mar) Năframă. 3 sf (Reg) Cârpă de șters. 4 sf Bucată de covor sau împletitură de papură¹, de sfoară, de material plastic etc., de care își șterge (1) cineva încălțămintea la intrarea în casă. 5 sf (Mol; Mun) Fiecare dintre cele două scânduri mobile, prinse de stâlpii ce mărginesc deschizătura de la strungă, prin care trec oile la muls. 6 sn Aparat format din una sau din două palete cu muchie de cauciuc, care, acționate de un motor sau, mai rar, manual, șterg (1) parbrizul unui autovehicul. 7 sn (Înv) Perie cilindrică cu care se curăță țeava tunului. 8 smf (Îvr) Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor.

ștergător (de parbriz)-stropitoare s. n. ◊ „Ștergătoare de parbriz-stropitori. O companie suedeză de mașini a găsit o soluție originală pentru a îmbunătăți sistemul de curățire automată a parbrizului. Astfel, în locul obișnuitei pompe care stropește geamul, s-au introdus ștergătoare-stropitori ale căror cauciucuri au fiecare opt orificii prin care apa curge, la comandă.” R.l. 19 IV 74 p. 6 (din ștergător [de parbriz] + stropitoare)

parbriz s. n., pl. parbrize

parbriz s. n., pl. parbrize

parbriz s. n., pl. parbrize

parbriz, pl. parbrize

parbriz (parbrizuri), s. n. – 1. Apărătoare transparentă în partea din față a autovehicului. – 2. (Arg.) Ochelari. Fr. pare-brise.

parbriz, parbrize s. n. (glum.) ochelari