2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARANÓIC, -Ă, paranoici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de paranoia. 2. Adj. Care ține de paranoia sau de paranoici (1), privitor la paranoia sau la paranoici. [Pr.: -no-ic] – Din germ. paranoisch, it. paranoico.

PARANÓIC, -Ă, paranoici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de paranoia. 2. Adj. Care ține de paranoia sau de paranoici (1), privitor la paranoia sau la paranoici. [Pr.: -no-ic] – Din germ. paranoisch, it. paranoico.

paranoic, ~ă [At: CONTEMP. 1949, nr. 138, 6/1 / P: ~no-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: paranoia + -ic] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de paranoia Si: paranoid (1-2). 3-4 a Care ține (de paranoia sau) de paranoici. 5-6 Privitor (la paranoia sau) la paranoici.

PARANÓIC, -Ă, paranoici, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de paranoia, bolnav de paranoia. – Pronunțat: -no-ic.

PARANÓIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de paranoia. ◊ Psihopatie paranoică = psihopatie la care predomină tendința patologică spre formarea de idei dominante și prevalente, întreținute de emoții puternice; psihopatie paranoidă; psihoză paranoică = psihoză care apare de obicei la indivizii cu tendință spre supraaprecierea propriei persoane, neîncredere, egocentrism sau la psihopații paranoici. [Pron. -no-ic. / cf. germ. paranoisch, fr. paranoïque].

PARANÓIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de paranoia. (< germ. paranoisch, it. paranoico)

PARANÓIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de paranoia; de paranoia Psihoză ~că. [Sil. -no-ic] /<germ. paranoisch

PARANÓIC2 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Persoană care suferă de paranoia. [Sil. -no-ic] /<germ. paranoisch


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

paranóic (-no-ic) adj. m., s. m., pl. paranóici; adj. f., s. f. paranóică, pl. paranóice

paranóic s. m., adj. m. (sil. -no-ic), pl. paranóici; f. sg. paranóică, g.-d. art. paranóicei, pl. paranóice

Intrare: paranoic (adj.)
paranoic1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pa-ra-no-ic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paranoic
  • paranoicul
  • paranoicu‑
  • paranoică
  • paranoica
plural
  • paranoici
  • paranoicii
  • paranoice
  • paranoicele
genitiv-dativ singular
  • paranoic
  • paranoicului
  • paranoice
  • paranoicei
plural
  • paranoici
  • paranoicilor
  • paranoice
  • paranoicelor
vocativ singular
plural
Intrare: paranoic (s.m.)
  • silabație: pa-ra-no-ic info
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paranoic
  • paranoicul
  • paranoicu‑
plural
  • paranoici
  • paranoicii
genitiv-dativ singular
  • paranoic
  • paranoicului
plural
  • paranoici
  • paranoicilor
vocativ singular
  • paranoicule
  • paranoice
plural
  • paranoicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

paranoic (adj.)

  • 1. Care suferă de paranoia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
  • 2. Care ține de paranoia sau de paranoici, privitor la paranoia sau la paranoici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX
    • 2.1. Psihopatie paranoică = psihopatie la care predomină tendința patologică spre formarea de idei dominante și prevalente, întreținute de emoții puternice; psihopatie paranoidă.
      surse: DN
    • 2.2. Psihoză paranoică = psihoză care apare de obicei la indivizii cu tendință spre supraaprecierea propriei persoane, neîncredere, egocentrism sau la psihopații paranoici.
      surse: DN NODEX

etimologie:

paranoic, -ă (persoană) paranoică

  • 1. Persoană care suferă de paranoia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX

etimologie: