PARAMNEZIE, paramnezii, s. f. Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri; falsă recunoaștere. – Din fr. paramnésie.

paramnezie sf [At: DEX / P: ~zi-e / Pl: (rar) ~ii / E: fr paramnésie] (Med) Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri.

PARAMNEZIE, paramnezii, s. f. Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri. – Din fr. paramnésie.

PARAMNEZIE s.f. Boală manifestată prin slăbirea memoriei, caracterizîndu-se prin aceea că bolnavul uită sau confundă cuvintele. [Gen. -iei. / < fr. paramnésie, cf. gr. para – alături, mnesis – memorie].

PARAMNEZIE s. f. tulburare de memorie constând din reproducerea unor situații false, imaginare. (< fr. paramnésie)

PARAMNEZIE ~i f. Stare patologică constând în tulburări ale memoriei, în confundarea evenimentelor reale cu cele imaginare sau a trecutului cu prezentul. /<fr. paramnésie

paramnezie (desp. pa-ram-/par-am-) s. f., art. paramnezia, g.-d. art. paramneziei; pl. paramnezii, art. paramneziile (desp. -zi-i-)

!paramnezie (pa-ram-/par-am-) s. f., art. paramnezia, g.-d. art. paramneziei; pl. paramnezii, art. paramneziile

paramnezie s. f. (sil. mf. par-) amnezie

PARAMNEZIE s. (PSIH.) falsă recunoaștere.

PARAMNEZIE s. (PSIH.) falsă recunoaștere.