opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARADA, paradez, vb. I. Intranz. (Livr.) A se arăta, a se pune (ostentativ) în evidență, a face caz, paradă de ceea ce face ori spune. – Din fr. parader.

parada vi [At: EMINESCU, N. 105 / Pzi: ~dez / E: fr parader] (Irn) 1 A se arăta ca la paradă. 2 A face caz de ceea ce face ori spune Si: (nob) a părădui2 Vz afișa, expune.

PARADA, paradez, vb. I. Intranz. (Livr. și ir.) A se arăta, a se pune (ostentativ) în evidență, a face caz, paradă de ceea ce face ori spune. – Din fr. parader.

PARADA, paradez, vb. I. Intranz. (Rar) A se arăta (punîndu-se în evidență); a se afișa. Ulița satului unde paradează donjuanii patrupezi. EMINESCU, N. 105.

PARADA vb. I. intr. (Rar) A se arăta (în mod ostentativ); a se afișa. [< fr. parader].

PARADA vb. intr. 1. (ir.) a se arăta (în mod ostentativ); a se afișa. 2. (despre trupe) a manevra, a evolua. (< fr. parader)

A PARADA ~ez tranz. A face paradă de ceea ce spune ori face; a se pune în evidență. /<fr. parader

*paradéz v. intr. (fr. parader). Mă arăt ca să fiŭ admirat, ca să mă fudulesc, ca să sfidez: a parada la teatru.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parada (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. paradez, 3 paradează; conj. prez. 1 sg. să paradez, 3 să paradeze

parada (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 paradează

parada vb., ind. prez. 1 sg. paradez, 3 sg. și pl. paradează

Intrare: paradare
paradare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paradare
  • paradarea
plural
  • paradări
  • paradările
genitiv-dativ singular
  • paradări
  • paradării
plural
  • paradări
  • paradărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: parada
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parada
  • paradare
  • paradat
  • paradatu‑
  • paradând
  • paradându‑
 singular plural
  • paradează
  • paradați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • paradez
 (să)
  • paradez
  • paradam
  • paradai
  • paradasem
a II-a (tu)
  • paradezi
 (să)
  • paradezi
  • paradai
  • paradași
  • paradaseși
a III-a (el, ea)
  • paradează
 (să)
  • paradeze
  • parada
  • paradă
  • paradase
plural I (noi)
  • paradăm
 (să)
  • paradăm
  • paradam
  • paradarăm
  • paradaserăm
  • paradasem
a II-a (voi)
  • paradați
 (să)
  • paradați
  • paradați
  • paradarăți
  • paradaserăți
  • paradaseți
a III-a (ei, ele)
  • paradează
 (să)
  • paradeze
  • paradau
  • paradară
  • paradaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parada, paradezverb

  • 1. livresc A se arăta, a se pune (ostentativ) în evidență, a face caz, paradă de ceea ce face ori spune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: afișa
    • format_quote Ulița satului unde paradează donjuanii patrupezi. EMINESCU, N. 105. DLRLC
  • 2. Despre trupe: evolua, manevra. MDN '00
    sinonime: evolua manevra
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.