3 intrări

12 definiții

papricá, paprichéz, vb. I (reg.) a pune boia de ardei.

PÁPRICĂ, (1) paprici, s. f. (Reg.) 1. (Bot.) Ardei. 2. Boia de ardei. [Acc. și: paprícă] – Din magh. paprika.

PÁPRICĂ, (1) paprici, s. f. (Reg.) 1. (Bot.) Ardei. 2. Boia de ardei. [Acc. și: paprícă] – Din magh. paprika.

PÁPRICĂ s. f. 1. (Transilv.) Ardei. 2. Boia de ardei. Niște hartane de slană crudă, tăvălită prin sare și prin paprică. C. PETRESCU, R. DR. 131. – Accentuat și: paprícă.

páprică (reg.) (pa-pri-) s. f., g.-d. art. pápricii; pl. páprici

páprică s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. pápricii; pl. páprici

PÁPRICĂ s. v. ardei, boia, papricaș.

páprică s. f. (Trans.) Ardei, boia roșie de ardei. Mag. paprika (Cihac, II, 242). – Der. papricaș, s. n. (tocană cu mult ardei, după obicei unguresc), din mag. paprikás.

ardeiu m. plantă originară din Brazilia, al cării fruct roșu aprins și cu gust arzător se întrebuințează în bucătărie ca salată și ca condiment (Capsicum annuum): ardeiul se numește în Mold. pipăruș și în Tr. paprică. [Nume tras din verbul a arde, din cauza gustului său înțepător (v. usturoiu)].

paprică f. 1. Tr. ardeiu (măcinat); 2. Mold. papricaș: am mâncat paprică ungurească AL. [Ung. PAPRIKA].

páprică f., pl. ĭ (ung. sîrb. ceh. paprika, d. lat. piper, piper. V. piparcă). Trans. Ardeĭ roș. Papricaș. V. gulaș.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

páprică s. v. ARDEI. BOIA. PAPRICAȘ.

Intrare: paprica
verb (V204) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) paprica papricare papricat papricând singular plural
paprichea papricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) paprichez (să) paprichez papricam papricai papricasem
a II-a (tu) paprichezi (să) paprichezi papricai papricași papricaseși
a III-a (el, ea) paprichea (să) papricheze paprica paprică papricase
plural I (noi) papricăm (să) papricăm papricam papricarăm papricaserăm, papricasem*
a II-a (voi) papricați (să) papricați papricați papricarăți papricaserăți, papricaseți*
a III-a (ei, ele) paprichea (să) papricheze papricau paprica papricaseră
Intrare: paprică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular paprică paprica
plural paprici papricile
genitiv-dativ singular paprici papricii
plural paprici papricilor
vocativ singular
plural
Intrare: paprică
paprică
substantiv feminin (F46) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular papri paprica
plural paprici papricile
genitiv-dativ singular paprici papricii
plural paprici papricilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)