15 definiții pentru pantalon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PANTALÓN, pantaloni, s. m. 1. (De obicei la pl.) Îmbrăcăminte exterioară care acoperă, de la mijloc în jos, corpul și fiecare picior în parte; nădrag. ♦ Chiloți, izmene. 2. Piesă de tablă sau de metal turnat, goală în interior, folosită la bifurcarea unei conducte. – Din ngr. pantalóni, fr. pantalon.

PANTALÓN, pantaloni, s. m. 1. (De obicei la pl.) Îmbrăcăminte exterioară care acoperă, de la mijloc în jos, corpul și fiecare picior în parte; nădrag. ♦ Chiloți, izmene. 2. Piesă de tablă sau de metal turnat, goală în interior, folosită la bifurcarea unei conducte. – Din ngr. pantalóni, fr. pantalon.

PANTALÓN, pantaloni, s. m. 1. (Mai ales la pl.) îmbrăcăminte bărbătească care acoperă corpul de la brîu în jos, peste albituri, învelind fiecare picior în parte pînă la genunchi sau pînă la glezne. Venghercă de postav negru... pantaloni nohutii, largi de se vedea numai vîrful botinei de lac. GHICA, S. 150. Însă nu vra să zică... să lepădăm limba romînă și să luăm limba latină și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă. RUSSO, S. 49. 2. (Tehn.) Piesă de tablă sau de metal turnat, goală în interior, folosită la bifurcarea unei conducte.

PANTALÓN s.m. 1. (Mai ales la pl.) Obiect de îmbrăcăminte (purtat în special de bărbați), care acoperă corpul de la brâu în jos. 2. Parte a unui decor de teatru destinat a da perspectivă în deschiderea unei ferestre sau uși. 3. Piesă care servește la bifurcarea unei conducte. [< fr. pantalon, cf. Pantalone – personaj din comedia bufă italiană].

PANTALÓN s. m. 1. (pl.) obiect de îmbrăcăminte, care acoperă corpul de la brâu în jos. 2. parte a unui decor de teatru destinat a da perspectivă în deschiderea unei ferestre sau uși. 3. piesă care servește la bifurcarea unei conducte. 4. tub metalic protector în care se rotește axul elicei de la unele nave. 5. carenaj profilat care acoperă roata și jamba unui tren de aterizare neescamotabil. (< fr. pantalon)

PANTALÓN ~i m. mai ales la pl. Obiect de îmbrăcăminte, mai ales bărbătească, care acoperă partea de la brâu în jos a corpului, învelind fiecare picior în parte. /<ngr. pantalóni, fr. pantalon

pantalon m. 1. haină bărbătească ce merge dela brâu până la călcâie; 2. personaj bufon din teatrul italian, care se prezintă îmbrăcat cu nădragi largi.

pantalón-tréning s. m. (vest.) Pantaloni lungi folosiți la sport ◊ „Unitățile comerciale primesc în cursul trimestrului IV cu 15 la sută mai multe treninguri, o cantitate dublă de pantaloni-trening. I.B. 6 XI 65 p. 1 (din pantalon [de] trening)

pantalón-túb s. m. (vest.) Pantalon în formă de tub ◊ „Pantalonii-tub, iată o ultimă noutate a modei. Nu au un nume prea frumos, dar denumirea lor pare a fi explicită și elocventă. Îi cheamă pantaloni-tub pentru că sunt drepți, chiar puțin strâmtați în partea de jos a piciorului.” Săpt. 21 I 77 p. 8 (din pantalon + tub)

taiór-pantalón s. n. (vest.) Costum de damă alcătuit din jachetă asortată cu un pantalon ◊ „Voi opta pentru marea reîntoarcere la tailleur, tailleur-pantalon, ce a câștigat unul dintre primele locuri pe podiumul feminității.” Săpt. 16 VII 71 p. 26. ◊ Taioare-pantalon, în variante albastru-marin și alb, evocă ținuta sportivilor ce se vor alinia la defilarea prilejuită de deschiderea Jocurilor Olimpice.” R.l. 27 I 72 p. 6; v. și șort [scris și tailleur-pantalon] (din fr. tailleur-pantalon)

*pantalónĭ m. pl. (fr. pantalon, d. it. pantalóne, pantalonĭ lungĭ, d. Pantalóne, un tip de bufon cu pantalonĭ lungĭ în comedia italiană, d. san Pantalóne, sfîntu Pantaleone. [V. Pantelimon], al căruĭ cult e foarte răspîndit la Veneția. Pluralu rom. e după ițarĭ, nădragĭ, șalvarĭ, izmene maĭ degrabă de cît d. rus. pantalóny, care tot d. fr. vine). Haĭnă bărbătească care acopere corpu de la brîŭ pînă la călcîĭe saŭ și pînă la genunchĭ. Eŭf. Izmene bărbăteștĭ orĭ femeĭeștĭ. – Singularu m. pantalon e rar uzitat. De ordinar se zice o păreche de pantalonĭ saŭ niște pantalonĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pantalón s. m., pl. pantalóni

pantalón s. m., pl. pantalóni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PANTALÓN s. (mai ales la pl.) 1. (pop. și fam.) nădrag, (prin Ban.) plundăr. (Bărbat cu ~i de doc.) 2. chilot. (Pune-ți un ~ mai gros.)

PANTALON s. (mai ales la pl.) 1. (pop. și fam.) nădrag, (prin Ban.) plundăr. (Bărbat cu ~i de doc.) 2. chilot. (Pune-ți un ~ mai gros.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pantalón (pantalóni), s. m. – Îmbrăcăminte bărbătească de la brîu în jos; nădrag. – Mr. pantalone (< it.). Fr. pantalon.Der. pantalonar, s. m. (bonjurist; croitor de pantaloni).

Intrare: pantalon
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pantalon
  • pantalonul
  • pantalonu‑
plural
  • pantaloni
  • pantalonii
genitiv-dativ singular
  • pantalon
  • pantalonului
plural
  • pantaloni
  • pantalonilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)