13 definiții pentru pandecte pandetă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pandecte sfp [At: MAIOR, IST. 239/33 / V: ~e / E: lat pandectes, ngr πανδέκτης, fr pandectes] 1 Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, publicate în vremea lui Iustinian și puse de acord în timp cu cerințele noilor instituții Vz digeste (1). 2-3 (Pgn) (Lege sau) hotărâre cu caracter de lege.

PANDÉCTE s. f. pl. Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, alcătuită în vremea împăratului Iustinian și adaptată în timp nevoilor noilor instituții. – Din lat. pandectae, fr. pandectes.

PANDÉCTE s. f. pl. Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, alcătuită în vremea împăratului Iustinian și adaptată în timp nevoilor noilor instituții. – Din lat. pandectae, fr. pandectes.

PANDÉCTE s. f. pl. Culegere de hotărîri ale vechilor jurisconsulți romani, realizată din ordinul împăratului Iustinian care le-a dat putere de lege.

PANDÉCTE s.f.pl. Culegere de hotărâri și decrete ale vechilor jurisconsulți romani, alcătuită la porunca împăratului Iustinian; digeste. [Cf. lat. pandectae, gr. pandektai, fr. pandectes].

PANDÉCTE s. f. pl. culegere de hotărâri și decrete ale vechilor jurisconsulți romani, alcătuită la porunca împăratului Iustinian; digeste. (< lat. pandectae, fr. pandectes)

Pandecte f. pl. culegere de deciziuni ale vechilor jurisconsulți romani.

*pandécte n. pl. (vgr. pandéktes, care cuprinde toate, d. pân, tot, și déhomai, primesc). Colecțiunea tuturor legilor romane făcută din ordinu luĭ Justinian (sec. VI după Hr.). V. digeste.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PANDÉCTE s. pl. (JUR.) digeste (pl.).

PANDECTE s. pl. (JUR.) digeste (pl.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PANDECTE (DIGESTE), culegere în 50 de volume reprezentând o sinteză a gândirii juriștilor clasici romani asupra unora dintre cele mai importante probleme de drept, realizată în 533, în timpul domniei lui Iustinian.

Intrare: pandecte
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • pandecte
  • pandectele
genitiv-dativ singular
plural
  • pandecte
  • pandectelor
vocativ singular
plural
pandetă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.