21 de definiții pentru pancovă pancof pancoș pancotă pancov (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÁNCOVĂ, pancove, s. f. (Reg.) Gogoașă sau minciunea (de mâncat). – Din magh. pánk.[1]

  1. Etimonul corect este pánkó → regionalism pentru fánk = gogoașă. pánk. este regionalism pentru păianjen sau panglică, curea Ladislau Strifler

pancovă sf [At: KLEIN, D. 394 / V: pancof sn, pancoș smn, ~otă, pancov sn / Pl: ~ve / E: mg pánkó] (Acl; pop; mpl) 1 (Trs; Ban) Gogoașă. 2 (Trs; Ban) Minciunică. 3 (Trs; Ban) Uscățele. 4 (Reg) Clătită. 5 (Buc; Trs) Colțunași. 6 (Reg) Ouă ochiuri. 7 (Reg; îf pancoș) Omletă.

PÁNCOVĂ, pancove, s. f. (Reg.) Gogoașă sau minciunea (de mâncat). – Din magh. pánk.

PÁNCOVĂ, pancove, s. f. (Regional) Gogoașă (1). Toma luă o pancovă și mușcă din ea. V. ROM. februarie 1952, 111. Un lemnuș cu patru crengi... pe care se înșiră de jos pînă sus pancove. La TDRG. Cele mai alease pașteturi, turte... pancove și alte dulcețuri. ȚICHINDEAL, F. 446.

pancovă f. Mold. Tr. ochiuri de ouă. [Ung. PANKÓ (din nemț. Pfannkuchen)].

páncovă f., pl. e (ung. pánkó, pol. ceh. pampuch, d. germ. pfann-kuchen, d. pfanne, tigaĭe, și kuchen, prăjitură). Trans. Uscățea. – Și páncov (n., pl. e), ochĭ, mîncare de oŭ întreg (Vicĭu).

pancotă1 sf [At: RĂDULESCU-CODIN, 56 / Pl: ~te / E: ns cf panc2] (Mun) 1 Om îndărătnic la muncă Vz cârnic. 2 Om fără căpătâi.

páncoș n., pl. urĭ (ung. pánko, V. pancovă). Trans. Bc. Scrob, jumărĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

páncovă (reg.) s. f., g.-d. art. páncovei; pl. páncove

páncovă s. f., g.-d. art. páncovei; pl. páncove


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÁNCOVĂ s. v. gogoașă, minciună, minciunea, minciunică, ochi, scovardă, uscățea, uscățică.

pancovă s. v. GOGOAȘĂ. MINCIUNĂ. MINCIUNEA. MINCIUNICĂ. OCHI. SCOVARDĂ. USCĂȚEA. USCĂȚICĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

páncovă (páncove), s. f.1. Gogoașă. – 2. Omletă. – Var. pancov, pancoș. Germ. Pfannkuchen (Cihac, II, 241), în parte prin intermediul mag. pankó. În Trans., cf. REW 6188.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

páncovă, páncove, s.f. (reg.) 1. gogoașă, minciunea, uscățele. 2. clătită. 3. colțunași. 4. omletă. 5. (la pl.) ouă ochiuri.

páncovă, pancove, s.f. – (reg.; gastr.) Produs de patiserie din aluat dulce, dospit, fript în baie de ulei; gogoașă. – Din magh. pánkó „gogoașă” (Șăineanu, Scriban; Cihac, cf. DER; DEX, MDA) < germ. Pfannkuchen < pfanne „tigaie” și kuchen „prăjitură” (Scriban).

páncotă1, páncote, s.f. (reg.) 1. om îndărătnic la muncă; cârnic. 2. om fără căpătâi; derbedeu.

arată toate definițiile

Intrare: pancovă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pancovă
  • pancova
plural
  • pancove
  • pancovele
genitiv-dativ singular
  • pancove
  • pancovei
plural
  • pancove
  • pancovelor
vocativ singular
plural
pancof
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pancoș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pancotă
  • pancota
plural
  • pancote
  • pancotele
genitiv-dativ singular
  • pancote
  • pancotei
plural
  • pancote
  • pancotelor
vocativ singular
plural
pancov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

pancovă pancof pancoș pancotă pancov

  • 1. regional Gogoașă sau minciunea (de mâncat).
    exemple
    • Toma luă o pancovă și mușcă din ea. V. ROM. februarie 1952, 111.
      surse: DLRLC
    • Un lemnuș cu patru crengi... pe care se înșiră de jos pînă sus pancove. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • Cele mai alease pașteturi, turte... pancove și alte dulcețuri. ȚICHINDEAL, F. 446.
      surse: DLRLC

etimologie: