PALIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „din nou”, „iarăși”, „revenind”. [Var. palim-. / < fr. palin-, cf. gr. palin].

PALIN- elem. pali¹-.

PALIM- v. palin-.

PALI¹-/PALIM-/PALIN- elem. „îndărăt, din nou, repetat”. (< fr. pali-, palim-, palin-, cf. gr. palin)

PALIM- elem. pali¹-.

PALIN- „repetare, din nou, repetat”. ◊ gr. palin „din nou” > fr. palin-, germ. id., engl. id. > rom. palin-. □ ~bioză (v. -bioză), s. f., repetare și înglobare în conținutul psihic a unor perioade din trecutul bolnavului; ~dromie (v. -dromie), s. f., recrudescență a unei boli; ~estezie (v. -estezie), s. f., revenire la starea de sensibilitate după anestezia generală; ~frazie (v. -frazie), s. f., tulburare de vorbire manifestată prin repetarea ultimei silabe a cuvintelor; ~geneză (v. -geneză), s. f., 1. Apariția, în procesul dezvoltării unor indivizi, a unor caractere deja dispărute pentru grupa din care aceștia fac parte; sin. palingenie. 2. Formare a magmei prin topirea completă a unor roci preexistente; ~genezie (v. -genezie), s. f., 1. Concepție metafizică preconizînd reînvierea periodică a tuturor ființelor. 2. Concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din cicluri succesive de decădere și de înflorire. 3. Concepție potrivit căreia perfecționarea viețuitoarelor are loc permanent, printr-o evoluție lentă; ~genie (v. -genie₁), s. f., palingeneză* (1); ~grafie (v. -grafie), s. f., tendință patologică de a repeta în scris aceleași cuvinte sau propoziții; sin. paligrafie.

PALI- „repetare, repetiție”. ◊ gr. palin „iarăși, din nou” > fr. pali-, germ. id., engl. id. > rom. pali-. □ ~chinezie (~cinezie, ~kinezie) (v. -chinezie), s. f., tulburare motorie care se manifestă prin repetarea spontană a acelorași gesturi, acțiuni sau mișcări; ~femie (v. -femie), s. f., manifestare primară a bîlbîielii prin repetarea unui cuvînt sau a unei silabe; ~grafie (v. -grafie), s. f., palinografie*; ~lalie (v. -lalie), s. f., tulburare de vorbire care constă în repetarea involuntară, fără sens, a unor silabe, cuvinte sau propoziții; ~logie (v. -logie₁), s. f., tip de palilalie în care repetiția unei propoziții corecte se intercalează între cuvinte incoerente și de neînțeles; ~opsie (v. -opsie), s. f., afecțiune vizuală în care bolnavul continuă să vadă, intermitent, un obiect dispărut din cîmpul său vizual; ~silabie (v. -silabie), s. f., tulburare de vorbire caracterizată prin repetarea explozivă a aceleiași silabe.