9 definiții pentru padoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PADÓC, padocuri, s. n. Loc îngrădit într-o pășune, rezervat pentru unele animale domestice; teren împrejmuit și amenajat în mod special, în apropierea grajdurilor, destinat întreținerii și mișcării animalelor domestice în aer liber. ♦ Spec. Loc îngrădit lângă boxa unui cal de curse sau lângă un hipodrom, unde sunt lăsați în libertate sau plimbați caii, înainte de alergări. – Din fr., engl. paddock.

PADÓC, padocuri, s. n. Loc îngrădit într-o pășune, rezervat pentru unele animale domestice; teren împrejmuit și amenajat în mod special, în apropierea grajdurilor, destinat întreținerii și mișcării animalelor domestice în aer liber. ♦ Spec. Loc îngrădit lângă boxa unui cal de curse sau lângă un hipodrom, unde sunt lăsați în libertate sau plimbați caii, înainte de alergări. – Din fr., engl. paddock.

padoc sn [At: ENC. VET. 24 / Pl: ~uri / E: fr paddock, eg paddok] 1 Loc îngrădit într-o pășune, rezervat pentru unele animale domestice. 2 Teren împrejmuit și amenajat în mod special, în apropierea grajdurilor sau a cotețelor, destinat întreținerii și mișcării animalelor domestice în aer liber Vz ocol. 3 (Spc) Loc îngrădit lângă boxa unui cal de curse sau lângă un hipodrom, unde sunt lăsați în libertate sau plimbați caii, înainte de alergări.

PADÓC, padocuri, s. n. Loc îngrădit într-o pășune, rezervat pentru iepe și mînji; (la gospodăriile mari) teren îngrădit și acoperit cu iarbă, în apropierea grajdului, în care se scot animalele la soare și la aer. Au fost construite padocuri, prevăzute vara cu umbrare, pentru a feri animalele de insolații. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2891. ♦ Loc îngrădit lîngă un hipodrom unde sînt plimbați caii înainte de alergări.

PADÓC s.n. Teren îngrădit în apropierea grajdului, unde se țin animalele pentru a le permite mișcarea la soare și la aer. ♦ Loc lângă boxa unui cal de curse; loc unde se țin caii înainte de a intra pe pista de alergări. [< engl., fr. paddock].

PADÓC s. n. 1. teren îngrădit în apropierea grajdului, unde se țin animalele pentru a le permite mișcarea în aer liber. 2. loc lângă boxa unui cal de curse sau lângă un hipodrom unde se țin caii înainte de alergări. (< fr., engl. paddock)

PADÓC ~uri n. 1) Porțiune de teren îngrădită (într-o pășune sau în apropierea grajdului), unde se țin vitele vara. 2) Loc împrejmuit din apropierea unui hipodrom unde sunt plimbați caii înainte de curse. /<fr., engl. paddock


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

padoc, padocuri s. n. (prst.) bordel profilat pe instruirea tinerelor prostituate.

Intrare: padoc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • padoc
  • padocul
  • padocu‑
plural
  • padocuri
  • padocurile
genitiv-dativ singular
  • padoc
  • padocului
plural
  • padocuri
  • padocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

padoc

  • 1. Loc îngrădit într-o pășune, rezervat pentru unele animale domestice; teren împrejmuit și amenajat în mod special, în apropierea grajdurilor, destinat întreținerii și mișcării animalelor domestice în aer liber.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Au fost construite padocuri, prevăzute vara cu umbrare, pentru a feri animalele de insolații. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2891.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Loc îngrădit lângă boxa unui cal de curse sau lângă un hipodrom, unde sunt lăsați în libertate sau plimbați caii, înainte de alergări.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: