2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PACIÉNT, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat în raport cu acesta. ♦ (Înv.) Persoană supusă unui supliciu; victimă; martir. 2. Adj. (Livr.) Care are (sau manifestă) răbdare, calm; răbdător. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. patiens, -ntis, fr. patient, germ. Patient, it. paciente.

PACIÉNT, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat în raport cu acesta. ♦ (Înv.) Persoană supusă unui supliciu; victimă; martir. 2. Adj. (Livr.) Care are (sau manifestă) răbdare, calm; răbdător. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. patiens, -ntis, fr. patient, germ. Patient, it. paciente.

PACIÉNT2, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f. Persoană bolnavă, care se găsește în tratamentul unui medic. O pacientă, slabă de tot, gros îmbrăcată, cu ochii cercănați, stă în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. III 195. ◊ (Învechit) Persoană supusă unui supliciu; martir. (În forma pațient) Călăul n-avea decît să învîrtească grindeiul ca să sugrume pre pațient. NEGRUZZI, S. I 311. Variantă: pațiánt, -ă s. m. și f.

PACIÉNT1, -Ă, pacienți, -te, adj. (Franțuzism) Care are (sau manifestă) răbdare, care este făcut cu răbdare. Toate aspirațiile de a se face folositor lumii, printr-o muncă pacientă și dezinteresată, pe ea n-o mișcă și n-o încălzesc de loc. VLAHUȚĂ, O. A. III 190.

PACIÉNT, -Ă adj. (Liv.) Răbdător. // s.m. și f. Bolnav care se află în tratamentul unui medic. [Pron. -ci-ent, var. pațient, -ă s.m. și f. / < lat. patiens, cf. it. paziente, fr. patient, germ. Patient].

PACIÉNT, -Ă I. s. m. f. bolnav în tratamentul unui medic. II. adj. răbdător, îngăduitor. (< fr. patient, germ. Patient, lat. patiens, it. paciente)

PACIÉNT1 ~tă (~ți, ~te) livr. Care este plin de răbdare; răbdător. [Sil. -ci-ent] /<lat. patiens, ~ntis, fr. patient

PACIÉNT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană supusă unui tratament medical din partea medicului. 2) Persoană supusă unui supliciu; martir. /<lat. patiens, ~ntis, fr. patient

pacient a. răbdător. ║ m. om bolnav, și în special cel ce are să sufere o operațiune chirurgicală.

*paciént, -ă adj. (fr. patient, lat. pátiens, -éntis, d. pati, a suferi. V. pățesc). Răbdător, care are răbdare. Subst. Bolnav (în raport cu medicu): chirurgu operă un pacient.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!paciént1 (livr.) (-ci-ent) adj. m., pl. paciénți; f. paciéntă, pl. paciénte

paciént2 (-ci-ent) s. m., pl. paciénți

paciént s. m., adj. m. (sil. -ci-ent), pl. paciénți; f. sg. paciéntă, pl. paciénte

paciéntă (-ci-en-) s. f., g.-d. art. paciéntei; pl. paciénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PACIÉNT s. (înv.) subiect. (~ al unui medic.)

PACIÉNT adj. v. perseverent, răbdător, stăruitor, tenace.

pacient adj. v. PERSEVERENT. RĂBDĂTOR. STĂRUITOR. TENACE.

PACIENT s. (înv.) subiect. (~ al unui medic.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PACIÉNT s. m. (cf. lat. patiens, it. paziente, fr. patient, germ. Patient): cel care suferă acțiunea exprimată de verb. P. constituie unul din cei doi poli ai acțiunii, alături de agent (v.), și anume obiectul care suferă această acțiune, punctul de sosire al acțiunii.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pacientă, paciente s. f. prostituată.

Intrare: pacient (adj.)
pacient adjectiv
  • silabație: -ci-ent
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacient
  • pacientul
  • pacientu‑
  • pacientă
  • pacienta
plural
  • pacienți
  • pacienții
  • paciente
  • pacientele
genitiv-dativ singular
  • pacient
  • pacientului
  • paciente
  • pacientei
plural
  • pacienți
  • pacienților
  • paciente
  • pacientelor
vocativ singular
plural
Intrare: pacient (s.m.)
  • silabație: -ci-ent
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacient
  • pacientul
  • pacientu‑
plural
  • pacienți
  • pacienții
genitiv-dativ singular
  • pacient
  • pacientului
plural
  • pacienți
  • pacienților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)