pachebot sn [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~uri și (înv) ~e / E: fr paquebot cf eg packet-boat] Navă maritimă mare care transportă mai ales călători.

PACHEBOT, pacheboturi, s. n. Navă care servește la transportul călătorilor, al corespondenței și al unor cantități mici de mărfuri pe mare. În graiul lor de țărani vorbesc despre pacheboturi. BOGZA, C. O. 306. [Trenul] văzut de departe arată ca pachebotul-fantomă. C. PETRESCU, C. V. 7.

PACHEBOT s.n. Navă mare, rapidă, care transportă călători, colete poștale și mici cantități de mărfuri. [< fr. paquebot, engl. packet-boat].

PACHEBOT s. n. navă comercială rapidă, care transportă călători și coletărie, executând curse regulate pe un itinerar fix. (< fr. paquebot)

PACHEBOT ~uri n. Navă maritimă pentru transportul poștei și al pasagerilor. /<fr. paquebot

pachebot n. vapor accelerat ce transportă depeși, pasageri și mărfuri.

*pachebót n., pl. urĭ și rar oate (fr. paquebot, d. engl. packet-boat, d. packet, pachet de scrisorĭ, și boat, bastiment. V. cargobot). Bastiment care transportă călătorĭ și scrisorĭ. – Maĭ des vapor de călătorĭ. V. mărfar.

pachebotă sf vz pachebot

pachebot s. n., pl. pacheboturi

pachebot s. n., pl. pacheboturi

pachebot s. n., pl. pacheboturi

pachebot

pachebot, -turi.

pachebot (pacheboturi), s. n. – Navă (de călători). Fr. paquebot.