3 intrări

school Articole pe această temă:

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂUNÍ, păunesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îngâmfa, a se împăuna. [Pr.: pă-u-] – Din păun.

PĂUNÍ, păunesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îngâmfa, a se împăuna. [Pr.: pă-u-] – Din păun.

păuni vr [At: RUSSO, S. 103 / V: (cscj) ~na / E: păun] 1 (Pop) A se îngâmfa Si: a se fuduli, a se împăuna. 2 (Îvr) A se ridica într-o funcție nemeritată.

PĂUNÍ, păunesc, vb. IV. Refl. A se împăuna. Eu nu pot citi romînește.Cum? apoi dar ce înveți tu?- Elinește, am răspuns păunindu-mă. NEGRUZZI, S. I 4. Oamenii în minteni, cu mînecile suflecate, cu cordele la pălării fîlfîind în vînt, se păunesc prin ograda măturată. RUSSO, O. 123.

PĂÚN, păuni, s. m. Pasăre domestică mare, cu penajul masculului strălucitor, albastru-verzui și cu coada foarte lungă, pe care o poate răsfira în formă de evantai (Pavo cristatus).Expr. A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa. A se îmbrăca cu (sau în) pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia. ♦ Pana păsării descrise mai sus. – Lat. pavo, -onis.

PĂÚN, păuni, s. m. Pasăre domestică mare, cu penajul masculului strălucitor, albastru-verzui și cu coada foarte lungă, pe care o poate răsfira în formă de evantai (Pavo cristatus).Expr. A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa. A se îmbrăca cu (sau în) pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia. ♦ Pana păsării descrise mai sus. – Lat. pavo, -onis.

un sm [At: BIBLIA (1688), 1371/6 / V: (îrg) peun, (reg) pehun, peune / Pl: ~i / E: ml pavo, ~onis] 1 Pasăre domestică mare, din ordinul galiformelor, masculul având penajul strălucitor, viu colorat, albastru-verzui cu reflexe metalice sau, rar, alb, cu coada foarte lungă pe care o poate ridica și răsfira în formă de evantai (Pavo cristatus). 2 (Fig) Persoană orgolioasă, caracterizată prin frumusețe și lipsă de inteligență. 3 (Fig; îe) A se îmbrăca (sau a se împodobi) ca un ~ A se lăuda cu meritele altora Si: a se împăuna. 4 (Fig) Tânăr mândru. 5 Pană1 din coada de păun (1) Si: păuniță (5). 6 (Pop; mpl) Podoabă făcută din una sau mai multe pene1 de păun (1), pe care flăcăii o poartă la pălărie Si: păuniță (6). 7 (Pex) Buchet de flori naturale sau artificiale purtat ca podoabă la pălărie Si: păuniță (7). 8 (Buc; Trs) Motiv ornamental în formă de păun, pentru broderii, țesături etc. Si: (reg) pană1, păuniță (8). 9 Motiv ornamental asemănător cu penele de păun (1) Si: păuniță (9). 10 (Reg; lpl) Tuleie în barbă, pe față. 11 (Trs; lpl) Perciuni. 12 (Bot; reg) Orz (Hordeum vulgare). 13 (Bot; Trs) Colilie (Stipa pennata).

PĂÚN, păuni, s. m. Pasăre mare domestică din ordinul galinaceelor, cu penajul strălucitor, albastru-verzui, cu reflexe metalice; penele cozii, foarte lungi, se pot ridica și răsfira ca un evantai (Pavo cristatus). Un păun își deschise coada ca un evantaliu și pieri în umbră. ANGHEL-IOSIF, C. L. 9. Zîna Dochia cu glasu-i cheam-o pasăre măiastră, Ce zburînd prin aer vine cu-a ei pene de păun. EMINESCU, O. IV 127. Se laudă păunul cu penele-i plăcute. NEGRUZZI, S. II 297. ◊ Expr. A se umfla în pene (sau a fi mîndru) ca un păun = a fi înfumurat, a se îngîmfa. A se îmbrăca în pene de păun = a se lăuda cu meritele altora. ♦ Pana păsării descrise mai sus. Flăcăi... cu păuni la pălării. ȘEZ. IV 135. ◊ (Cu sens colectiv) Peste masa largă mișcă evantalii de păun. MACEDONSKI, O. I 104. Podobeam o pălărie Cu păun și cu hîrtie. MARIAN, O. II 267.

PĂÚN ~i m. 1) Pasăre sedentară de talie mare, cu coada foarte lungă (în evantai) și frumoasă, cu penaj de culoare albastră-verzuie. ◊ A se umfla în pene ca ~ul a fi fudul, îngâmfat. A se îmbrăca în pene de ~ a-și atribui meritele altuia. 2) Pană din coada unei astfel de păsări. /<lat. pavo, ~onis

păun m. gen de păsări din ordinul galinaceelor, cu pene frumos colorate, dar cu vocea neplăcută. [Lat. PAVONEM].

păún m. (ngr. pavóni și pagóni, d. it. pavóne și pagóne, sic. pauni, pv. pau, fr. paon, sp. pavon, pg. pavâo, d. lat. pávo, pavónis. Cp. cu călțun). Un fel de curcan moțat mult maĭ frumos, cu coadă mult maĭ lungă și de o extraordinară frumuseță a penelor (pe care o poate rîdica și răsfira ca și curcanu) și originar din India, Indochina și Malaezia. (Carnea luĭ e ca și a curcanuluĭ, dar e ținut maĭ mult ca pasăre de ornament. Sînt și păunĭ albĭ. În mitologia Grecilor era atributu Junoneĭ). Fig. Om mîndru și vanitor.

păunéz (mă) v. refl. (d. păun, după fr. se pavaner). Mă fudulesc: Țiganu se păuna în haĭnele cele noĭ. – Și mă păunesc. V. rățoĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!păuní (a se ~) (pop.) (pă-u-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se păunéște, imperf. 3 sg. se păuneá; conj. prez. 3 să se păuneáscă

păuní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păunésc, imperf. 3 sg. păuneá; conj. prez. 3 sg. și pl. păuneáscă

!óchiul-păúnului (fluture) s. m. art.

arată toate definițiile

Intrare: păuni
  • silabație: pă-u-ni info
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păuni
  • păunire
  • păunit
  • păunitu‑
  • păunind
  • păunindu‑
singular plural
  • păunește
  • păuniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păunesc
(să)
  • păunesc
  • păuneam
  • păunii
  • păunisem
a II-a (tu)
  • păunești
(să)
  • păunești
  • păuneai
  • păuniși
  • păuniseși
a III-a (el, ea)
  • păunește
(să)
  • păunească
  • păunea
  • păuni
  • păunise
plural I (noi)
  • păunim
(să)
  • păunim
  • păuneam
  • păunirăm
  • păuniserăm
  • păunisem
a II-a (voi)
  • păuniți
(să)
  • păuniți
  • păuneați
  • păunirăți
  • păuniserăți
  • păuniseți
a III-a (ei, ele)
  • păunesc
(să)
  • păunească
  • păuneau
  • păuni
  • păuniseră
păuna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ochiul-păunului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ochiul-păunului
plural
genitiv-dativ singular
  • ochiului-păunului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: păun
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • un
  • unul
  • unu‑
plural
  • uni
  • unii
genitiv-dativ singular
  • un
  • unului
plural
  • uni
  • unilor
vocativ singular
plural
pehun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

păuni păuna

  • 1. popular A se îngâmfa, a se împăuna.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împăuna îngâmfa attach_file 2 exemple
    exemple
    • Eu nu pot citi romînește. – Cum? apoi dar ce înveți tu? – Elinește, am răspuns păunindu-mă. NEGRUZZI, S. I 4.
      surse: DLRLC
    • Oamenii în minteni, cu mînecile suflecate, cu cordele la pălării fîlfîind în vînt, se păunesc prin ograda măturată. RUSSO, O. 123.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • păun
    surse: DEX '98 DEX '09

ochiul-păunului

  • 1. Fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asemănătoare cu cele de pe coada păunului (Saturnia pyri).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

păun pehun peun peune

  • 1. Pasăre domestică mare, cu penajul masculului strălucitor, albastru-verzui și cu coada foarte lungă, pe care o poate răsfira în formă de evantai (Pavo cristatus).
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX diminutive: păunaș attach_file 3 exemple
    exemple
    • Un păun își deschise coada ca un evantaliu și pieri în umbră. ANGHEL-IOSIF, C. L. 9.
      surse: DLRLC
    • Zîna Dochia cu glasu-i cheam-o pasăre măiastră, Ce zburînd prin aer vine cu-a ei pene de păun. EMINESCU, O. IV 127.
      surse: DLRLC
    • Se laudă păunul cu penele-i plăcute. NEGRUZZI, S. II 297.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Pasăre mare domestică din ordinul galinaceelor, cu penajul strălucitor, albastru-verzui, cu reflexe metalice; penele cozii, foarte lungi, se pot ridica și răsfira ca un evantai (Pavo cristatus).
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: mândri îngâmfa
    • 1.2. expresie A se umfla în pene ca păunul = a fi fudul, îngâmfat.
      surse: NODEX
    • 1.3. expresie A se îmbrăca cu (sau în) pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: lăuda
  • 2. Pana păsării descrise mai sus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Flăcăi... cu păuni la pălării. ȘEZ. IV 135.
      surse: DLRLC
    • (cu sens) colectiv Peste masa largă mișcă evantalii de păun. MACEDONSKI, O. I 104.
      surse: DLRLC
    • (cu sens) colectiv Podobeam o pălărie Cu păun și cu hîrtie. MARIAN, O. II 267.
      surse: DLRLC

etimologie: