9 definiții pentru pătimitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂTIMITÓR, -OÁRE, pătimilori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care pătimește. – Pătimi + suf. -tor.

pătimitor, ~oare [At: (a. 1764) URICARIUL, I, 315 / Pl: ~i, ~oare / E: pătimi + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) chinuită de suferințe fizice sau morale. 3 a Care produce chin, suferință. 4 a Bolnav. 5 a Bolnăvicios. 6-7 smf, a (Om) pătimaș (7-8). 8 a (Grm; d. diateze, conjugări) Pasiv.

PĂTIMITÓR, -OÁRE, pătimitori, -oare, adj. (Înv.) Care pătimește. – Pătimi + suf. -tor.

PĂTIMITÓR, -OÁRE, pătimitori, -oare, adj. (învechit; rar) Care pătimește.

PĂTIMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) înv. Care pătimește. /a pătimi + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pătimitór (înv., pop.) adj. m., pl. pătimitóri; f. sg. și pl. pătimitoáre

pătimitór adj. m., pl. pătimitóri; f. sg. și pl. pătimitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂTIMITÓR adj. v. bolnav, chinuit, nesănătos, pasiv, schingiuit, suferind, torturat.

pătimitor adj. v. BOLNAV. CHINUIT. NESĂNĂTOS. PASIV. SCHINGIUIT. SUFERIND. TORTURAT.

Intrare: pătimitor
pătimitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pătimitor
  • pătimitorul
  • pătimitoru‑
  • pătimitoare
  • pătimitoarea
plural
  • pătimitori
  • pătimitorii
  • pătimitoare
  • pătimitoarele
genitiv-dativ singular
  • pătimitor
  • pătimitorului
  • pătimitoare
  • pătimitoarei
plural
  • pătimitori
  • pătimitorilor
  • pătimitoare
  • pătimitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)