21 de definiții pentru păsărică păsăreauă păserea păserică păsărea (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păsări sf [At: MUREȘANU, P. 3/1 / V: păser~ / Pl: ~ici / E: pasăre + -ică] 1-2 Pasăre (1) (mică) Si: păsărea (1-2), păsăruică (1-2), (îrg) păsăruie (1-2), păsăruță (1-2), (reg) păsărioară (1-2), păsăriță (1-2), păsărucă (1-2). 3-4 (Fig; fam; șhp) Apelativ dezmierdător pentru o fată (mică și veselă) Si: păsărea (3-4), păsăruică (3-4), (îrg) păsăruie (3-4), păsăruță (3-4), (reg) păsărioară (3-4), păsăriță (3-4), păsărucă (3-4). 5 (Îe) A avea (o) ~ (sau păsărele) la cap (sau, rar, sub pălărie) A fi nebun. 6 (Îae) A fi excentric. 7 (Orn; reg) Vrabie (Passer domesticus). 8 (Orn; reg; șîc ~ca plugului, ~ca domnului) Codobatură (Motacilla alba). 9 (Reg; îcs) De-a ~ca Joc de copii, care constă din baterea palmelor. 10 (Trs; Buc) Turtă din aluat în formă de pasăre, făcută special pentru copii Si: (reg) pupăză, păsăruță (5), păsăruică (5). 11 (Fam; la pocher) Pas1 parol. 12-13 (Euf) Organ genital (femeiesc sau) bărbătesc la copii. corectată

păsărícă și (rar) -reá f., pl. rele (dim. d. pasăre). Pasăre mică. Zool. Ordinu păsărelelor, un ordin care cuprinde o mulțime de speciĭ micĭ, ca stiglețiĭ, scatiiĭ, pițigoiĭ, floreniĭ, măcălendriĭ, presurile, merlele ș. a. – Și -rúĭcă, pl. e și ĭ și (Ban.) -rúță, pl. e.

PĂSĂREÁ, -ÍCĂ, păsărele, s. f. Diminutiv al lui pasăre; păsăruică. ◊ Expr. (Fam.) A avea (o) păsărică (sau păsărele) la cap (sau, rar, sub pălărie) = a fi nebun, a fi trăsnit; a avea idei ciudate, bizare, excentrice. – Pasăre + suf. -ea, -ică.

PĂSĂREÁ, -ÍCĂ, păsărele, s. f. Diminutiv al lui pasăre; păsăruică. ◊ Expr. (Fam.) A avea (o) păsărică (sau păsărele) la cap (sau, rar, sub pălărie) = a fi nebun, a fi trăsnit; a avea idei ciudate, bizare, excentrice. – Pasăre + suf. -ea, -ică.

păsărea sf [At: N. TEST. (1648) 13v/9 / V: (reg) ~uă, păserea / Pl: ~ele / E: păsărică css] 1-4 (Șhp) Păsărică (1-4). 5 (Lpl) Ordin de păsări cu capul mic, cu picioare mici și acoperite cu puf, cu ciocul tare, de obicei cântătoare. 6 (Șls) Pasăre care face parte din ordinul păsărele (5). 7 (Îs) ~elele reginei Dans popular asemănător cu hora. 8 (Îas) Melodie după care se execută dansul păsărelele reginei (7).

PĂSĂREÁ, -ÍCĂ, păsărele și (mai rar) păsărici, s. f. Diminutiv al lui pasăre. Cum vînătoru-ntinde-n crîng La păsărele lațul, Cînd ți-oi întinde brațul stîng, Să mă cuprinzi cu brațul. EMINESCU, O. I 174. Cîntă păsărica-n iarbă, Trece hadea, nu mă-ntreabă, Pare că nu i-am fost dragă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 165. Brazi și păltinași l-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păsărele mii Și stele făclii! ALECSANDRI, P. P. 2. ◊ Expr. (Familiar) A avea (o) păsărică (sau păsărici, sticleți) la cap sau, rar, sub pălărie = a fi cu o doagă sărită, a fi trăsnit, zurliu. Să lăsăm glumeleai o păsărică sub pălărie. STANCU, D. 303.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!păsărícă s. f., g.-d. art. păsărícii/păsărélei; pl. păsăríci/păsăréle, art. păsărícile/păsărélele

păsărícă s. f., g.-d. art. păsărélei/păsărícii; pl. păsăréle/păsăríci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂSĂRÍCĂ s. v. vrăbioară, vrăbiuță.

PĂSĂRÍCĂ s. (ORNIT.) păsărea, păsăruică, (înv. și reg.) păsăruie, păsăruță, (reg.) păsăriță, păsărucă.

PĂSĂRI s. (ORNIT.) păsărea, păsăruică, (înv. și reg.) păsăruie, păsăruță, (reg.) păsăriță, păsărucă.

păsări s. v. VRĂBIOARĂ. VRĂBIUȚĂ.

ROCHIȚA-PĂSĂRÍCII s. v. rochița-rândunelei, rochița-rândunicii, volbură.

PĂSĂREA s. (ORNIT.) păsărică, păsăruică, (înv. și reg.) păsăruie, păsăruță, (reg.) păsăriță, păsărucă.

rochița-păsăricii s. v. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. VOLBURĂ.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

păsărică, păsărici s. f. (eufem.) vulvă, vagin

arată toate definițiile

Intrare: păsărică
păsărică1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsări
  • păsărica
plural
  • păsărici
  • păsăricile
genitiv-dativ singular
  • păsărici
  • păsăricii
plural
  • păsărici
  • păsăricilor
vocativ singular
plural
păsărică2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsări
  • păsărica
plural
  • păsărele
  • păsărelele
genitiv-dativ singular
  • păsărele
  • păsărelei
plural
  • păsărele
  • păsărelelor
vocativ singular
plural
păsăreauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păserea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păserică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păsărea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsărea
  • păsăreaua
plural
  • păsărele
  • păsărelele
genitiv-dativ singular
  • păsărele
  • păsărelei
plural
  • păsărele
  • păsărelelor
vocativ singular
plural

păsărică păsăreauă păserea păserică păsărea

  • 1. Diminutiv al lui pasăre.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păsăruică attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cum vînătoru-ntinde-n crîng La păsărele lațul, Cînd ți-oi întinde brațul stîng, Să mă cuprinzi cu brațul. EMINESCU, O. I 174.
      surse: DLRLC
    • Cîntă păsărica-n iarbă, Trece badea, nu mă-ntreabă, Pare că nu i-am fost dragă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 165.
      surse: DLRLC
    • Brazi și păltinași l-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păsărele mii Și stele făclii! ALECSANDRI, P. P. 2.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar A avea (o) păsărică (sau păsărele, sticleți) la cap (sau, rar, sub pălărie) = a fi nebun, a fi trăsnit; a avea idei ciudate, bizare, excentrice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să lăsăm glumele – ai o păsărică sub pălărie. STANCU, D. 303.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Pasăre + sufix -ea, -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09