10 definiții pentru păsărar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂSĂRÁR, păsărari, s. m. 1. Vânzător sau crescător de păsări. ♦ (Rar) Vânător de păsări. 2. Specie de uliu de mărimea unui porumbel, cu spatele de culoare cenușiu-închis cu dungi transversale dese de culoare brun-întunecat; uliu-păsăresc (Accipiter nisus).Pasăre + suf. -ar.

PĂSĂRÁR, păsărari, s. m. 1. Vânzător sau crescător de păsări. ♦ (Rar) Vânător de păsări. 2. Specie de uliu de mărimea unui porumbel, cu spatele de culoare cenușiu-închis cu dungi transversale dese de culoare brun-întunecat; uliu-păsăresc (Accipiter nisus).Pasăre + suf. -ar.

păsărar [At: (a. 1812) GCR II, 208/33 / Pl: ~i / E: păsare + -ar] 1-2 sm (Înv) Vânător de păsări care vânează cu șoimi. 3-4 sm (Vânzător sau) crescător de păsări. 5-6 sm, a (Șîc uliu-~) (Specie de uliu) care are mărimea unui porumbel, spatele de culoare cenușie închisă, partea ventrală albă sau roșcată, dungi transversale dese, de culoare brună întunecată Si: uliu păsăresc (Accipiter nisus). 7 sm (Orn; reg; șîc ~-cu-gheare-scurte) Ulișor (Accipiter badius brevipes).

PĂSĂRÁR, păsărari, s. m. Vînzător, crescător de păsări; vînător care vînează cu șoimi. Unchiul Niță... era meșter în meseria de păsărar, avînd lațuri presărate cu iscusință. PAS, Z. I 209. Și începură și slugile să treacă: marele surugiu și micii surugii... marele păsărar și micii cotețari. VISSARION, B. 34. Păsărari. înzorzonați, cu șoimul pe mînă. ODOBESCU, S. III 144.

PĂSĂRÁR ~i m. 1) Persoană care se ocupă cu vânatul sau creșterea păsărilor. 2) Vânzător de păsări. /pasăre + suf. ~ar

păsărar m. 1. cel ce prinde sau vinde păsări; 2. Zool. erete (se hrănește cu păsări).

păsărár m. (d. pasăre). Prinzător saŭ vînzător de păsărele. Erete.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păsărár s. m., pl. păsărári

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: păsărar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păsărar
  • păsărarul
  • păsăraru‑
plural
  • păsărari
  • păsărarii
genitiv-dativ singular
  • păsărar
  • păsărarului
plural
  • păsărari
  • păsărarilor
vocativ singular
  • păsărarule
  • păsărare
plural
  • păsărarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păsărar, păsărarisubstantiv masculin

  • 1. Vânzător sau crescător de păsări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și începură și slugile să treacă: marele surugiu și micii surugii... marele păsărar și micii cotețari. VISSARION, B. 34. DLRLC
    • 1.1. rar Vânător de păsări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Unchiul Niță... era meșter în meseria de păsărar, avînd lațuri presărate cu iscusință. PAS, Z. I 209. DLRLC
      • format_quote Păsărari. înzorzonați, cu șoimul pe mînă. ODOBESCU, S. III 144. DLRLC
  • 2. Specie de uliu de mărimea unui porumbel, cu spatele de culoare cenușiu-închis cu dungi transversale dese de culoare brun-întunecat; uliu-păsăresc (Accipiter nisus). DEX '09 DEX '98
    sinonime: coroi uliu
etimologie:
  • Pasăre + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.