22 de definiții pentru păretar pălătar păletar pălitari părătar păretare păretariu păritar peretar peritar (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂRETÁR, păretare, s. n. (Pop.) 1. Covor mic, bucată de pânză brodată, hârtie cu desene etc. care se pune pe perete, în casele țărănești, în scop decorativ. 2. Poliță fixată de un perete. 3. Fiecare dintre stâlpii care susțin streașină casei. – Părete + suf. -ar.

păretar sn [At: NEAGOE, ÎNV. 109/32 / V: pălătar, păletar, pălitari, părătar, ~e, ~iu, păritar, per~, peritar / Pl: ~e / E: ml parietarius sau părete + -ar] 1 Scoarță mică, bucată de pânză brodată, hârtie cu desene colorate etc., care se pune pe pereții caselor țărănești sau pe laviță, în scop decorativ. 2 Scândură lungă fixată de-a lungul pereților caselor țărănești, pentru a nu se atinge de perete cel care șade pe laviță. 3 (Înv) Hartă murală gravată pe o placă de metal. 4 (Trs) Dungă de muruială, lată de aproximativ o palmă, care se trage în partea de jos a pereților. 5 (Reg) Substanță colorantă care se pune în var, pentru a da pereților casei o anumită culoare. 6 (Reg) Scobitură, firidă făcută în perete, unde se păstrează diferite lucruri. 7 (Reg) Stâlp care sprijină streașina casei. corectată

PĂRETÁR, păretare, s. n. 1. Covor mic, bucată de pânză brodată, hârtie cu desene etc. care se pune pe perete, în casele țărănești, în scop decorativ. 2. Poliță fixată de un perete. 3. Fiecare dintre stâlpii care susțin streașina casei. – Perete + suf. -ar.

PĂRETÁR ~e n. reg. Țesătură specială, în formă de covor, care se atârnă de-a lungul peretelui (în dreptul laviței sau patului) în casele țărănești. /părete + suf. ~ar

păretár n., pl. e (d. părete). Covor, țol orĭ macat de întins pe părete.

PĂRETĂR, păretare, s. n. (Regional) I. Scoarță de dimensiuni mici sau bucată de pînză brodată care se pune pe pereții unei camere în scop decorativ. Pe lîngă pat și lăiți se află păretare, niște lăicere înguste de lînă... țesute în patru ițe. La CADE. II. 1. Scobitură în perete unde se așază spre păstrare diferite lucruri; poliță. 2. Fiecare dintre stîlpii care susțin streașină casei. – Variantă: peretár s. n.

PERETÁR s. n. v. păretar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

păretár (pop.) s. n., pl. păretáre

păretár s. n., pl. păretáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂRETÁR s. (reg.) polog, velință. (Un ~ de lâna, atârnat pe perete.)

*PĂRETAR s. (reg.) polog, velință. (Un ~ de lînă, atîrnat pe perete.)

arată toate definițiile

Intrare: păretar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păretar
  • păretarul
  • păretaru‑
plural
  • păretare
  • păretarele
genitiv-dativ singular
  • păretar
  • păretarului
plural
  • păretare
  • păretarelor
vocativ singular
plural
pălătar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păletar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pălitari
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părătar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păretare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păretariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păritar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peretar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peritar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)