12 definiții pentru pârnaie pâlnaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂRNÁIE, pârnăi, s. f. 1. (Reg.) Oală mare de pământ, lărgită în partea de sus, folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente. ♦ Conținutul unei asemenea oale. 2. (Arg.) Închisoare, temniță. [Pr.: -na-ie] – Et. nec.

PÂRNÁIE, pârnăi, s. f. 1. (Reg.) Oală mare de pământ, lărgită în partea de sus, folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente. ♦ Conținutul unei asemenea oale. 2. (Arg.) Închisoare, temniță. [Pr.: -na-ie] – Et. nec.

pârnaie sf [At: JIPESCU, O. 130 / V: (reg) pâln~ / P: ~na-ie / Pl: ~năi, (rar) ~ / E: ns cf pârlaie (pll pârlău), pâlnie] 1 Oală mare de pământ sau, rar, de aramă, cu capacitatea de 4-5 până la 12 litri, care servește la păstrarea și prepararea alimentelor. 2 Conținut al unei pârnăi (1). 3 (Pgn; Mun; îf pâlnaie) Obiect de mari dimensiuni. 4 (Arg) Închisoare. 5 (Mun; îf pâlnaie) Pâlnie (1) foarte mare făcută din doage, folosită pentru turnat țuica sau vinul în zăcători.

pârnaie f. 1. oală mare cu două torți: bău o pârnaie de sânge de taur ISP.; 2. varietate de struguri cu gât. [Origină necunoscută].

PÎRNÁIE, pîrnăi, s. f. (Regional) 1. Oală mare de pămînt, pentru gătit sau pentru păstrat alimente. Așa e omul: un ciocan, încă unul și-al treilea, pînă ajungi la tinichea torni, parcă torni într-o pîrnaie. DELAVRANCEA, S, 6. Că-i bună Carnea de oaie, Mămăliga Din pîrnaie. TEODORESCU, P. P. 510. ♦ Conținutul unei asemenea oale. Midas-împărat bău o pîrnaie de sînge de taur și atît îi fu de ajuns ca să nu mai fie între cei vii. ISPIRESCU, U. 113. 2. închisoare, temniță. – Pl. și: pîrnaie (I. BOTEZ, ȘC. 7).

pîrnáĭe f., pl. ăĭ (cp. cu sîrb. parni, de abur, și cu ung. pernye, spuză, cenușă care vine d. pára, abur, vsl. para, abur. V. pîrlăŭ și sperlă). Munt. Mold. sud. Oală foarte mare de făcut mîncare. Fig. Iron. Arest, închisoare: l-a turnat la pîrnaĭe. Dobr. Doniță de muls vaca.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pârnáie (reg., arg.) s. f., art. pârnáia, g.-d. art. pârnắii; pl. pârnắi, art. pârnắile (-nă-i)

pârnáie s. f., art. pârnáia, g.-d. art. pârnăii; pl. pârnăi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂRNÁIE s. v. arest, închisoare, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță.

pîrnaie s. v. AREST. ÎNCHISOARE. OCNĂ. PENITENCIAR. PUȘCĂRIE. TEMNIȚĂ.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi la gros / la mititica / la pârnaie / la răcoare expr. a fi închis, a fi la închisoare.

Intrare: pârnaie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârnaie
  • pârnaia
plural
  • pârnăi
  • pârnăile
genitiv-dativ singular
  • pârnăi
  • pârnăii
plural
  • pârnăi
  • pârnăilor
vocativ singular
plural
pâlnaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

pârnaie pâlnaie

  • 1. regional Oală mare de pământ, lărgită în partea de sus, folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Așa e omul: un ciocan, încă unul și-al treilea, pînă ajungi la tinichea... torni, parcă torni într-o pîrnaie. DELAVRANCEA, S, 6.
      surse: DLRLC
    • Că-i bună Carnea de oaie, Mămăliga Din pîrnaie. TEODORESCU, P. P. 510.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Conținutul unei asemenea oale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Midas-împărat bău o pîrnaie de sînge de taur și atît îi fu de ajuns ca să nu mai fie între cei vii. ISPIRESCU, U. 113.
        surse: DLRLC
  • comentariu Plural și: pârnaie.
    surse: DLRLC

etimologie: