11 definiții pentru otcup

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OTCÚP, otcupuri, s. n. (Înv.) Bun sau venit al statului dat în arendă. – Din rus. otkup.

OTCÚP, otcupuri, s. n. (Înv.) Bun sau venit al statului dat în arendă. – Din rus. otkup.

otcup sn [At: BULETIN, F. (1833), 482/20 / V: ~cop / Pl: ~uri / E: rs откуп] (Înv) 1-2 Bun sau venit al statului, dat în arendă. 3 Antrepriză.

OTCÚP, otcupuri, s. n. (Învechit) Bun (sau venit al statului) dat în arendă. Era nepotul unui cafegi-bașa cules de Nicolaie-vodă Mavrocordat... înțolit din mănoase otcupuri, înnădit la grase huzmeturi. C. PETRESCU, A. R. 11. Veniturile celelalte, otcupurile. se vindeau la mezat de marele vistier. GHICA, S. A. 39. ♦ Arendă. Cică-s patrioți, liberali, progresiști... au luat patriotismul în otcup. ALECSANDRI, T. I 237.

OTCÚP ~uri n. ist. 1) Drept acordat de stat unor persoane particulare de a încasa impozite. 2) Bun al statului dat în arendă unei persoane particulare. /<rus. otkup

otcup n. 1. od. Mold. arendarea accizelor dela orașe: să cumpere otcupul ocnelor pe cinci ani AL.; 2. antrepriză în genere: cărți ce s’a dat vânzarea lor în otcup AL.; 3. fig. monopol: au luat patriotismul în otcup AL. [Rus. OTKUPŬ, arendă].

otcúp n., pl. urĭ (rus. ótkupŭ, închiriere, ot-kupátĭ, -pitĭ, a acapara, a închiria; vsl. otkupŭ, răscumpărare. V. pre-cupeț). Vechĭ. Antrepriza vămilor, ocnelor saŭ a altor lucrărĭ. Monopol. Maĭ pe urmă. Accize.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

otcup (înv.) s. n., pl. otcupuri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

otcúp (otcúpuri), s. n. – Arendarea veniturilor publice. Rus. otkup „chirie” (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 234)din sl. kupiti „a cumpăra”. Sec. XIX, înv.Der. otcupcic, s. m. (persoană care lua în arendă bunurile publice), din rus. otkupštik.

Intrare: otcup
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otcup
  • otcupul
  • otcupu‑
plural
  • otcupuri
  • otcupurile
genitiv-dativ singular
  • otcup
  • otcupului
plural
  • otcupuri
  • otcupurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

otcup, otcupurisubstantiv neutru

  • 1. învechit Bun sau venit al statului dat în arendă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era nepotul unui cafegi-bașa cules de Nicolaie-vodă Mavrocordat... înțolit din mănoase otcupuri, înnădit la grase huzmeturi. C. PETRESCU, A. R. 11. DLRLC
    • format_quote Veniturile celelalte, otcupurile... se vindeau la mezat de marele vistier. GHICA, S. A. 39. DLRLC
    • 1.1. Arendă. DLRLC
      sinonime: arendă
      • format_quote Cică-s patrioți, liberali, progresiști... au luat patriotismul în otcup. ALECSANDRI, T. I 237. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.