OSTRACODÉRM, ostracodermi, s. m. (La pl.) Subclasă de vertebrate fosile cu corpul plat sau în formă de fus, acoperit de plăci și de solzi, care trăiau în mările paleozoice; (și la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. ostracodermes.

ostracoderm sm [At: DT / Pl: ~i / E: fr ostracodermes] 1 (Lpl) Subclasă de vertebrate fosile, care trăiau în mările paleozoice, cu corpul plat sau în formă de fus, acoperit în partea anterioară de plăci, iar în cea posterioară de solzi, cu gura lipsită de maxilarul inferior, adaptată pentru supt. 2 (Șls) Exemplar din această subclasă.

OSTRACODÉRM, ostracodermi, s. m. (La pl.) Subclasă de vertebrate fosile cu corpul plat sau în formă de fus, acoperit de plăci și de solzi, care trăiau în mările paleozoice; (la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. ostracodermes.

OSTRACODÉRMI s.m.pl. Subclasă de vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior, cu corpul plat sau fusiform, acoperit cu scuturi osoase puternice; (la sg.) animal din această subclasă. [Sg. ostracoderm. / < fr. ostracodermes, cf. gr. ostrakon – cochilie, derma – piele].

OSTRACODÉRMI s. m. pl. subclasă de vertebrate fosile lipsite de maxilarul inferior, cu corpul plat sau fusiform, cu un scut de plăci osoase. (< fr. ostracodermes)

ostracodérm s. m., pl. ostracodérmi

ostracodérm s. m., pl. ostracodérmi

OSTRACO- „scoică, cochilie”. ◊ gr. ostrakon „carapace, cochilie” > fr. ostraco-, engl. id. > rom. ostraco-. □ ~dermi (v. -derm), s. m. pl., subclasă de nevertebrate fosile marine, cu corpul acoperit cu un scut de plăci osoase; ~fili (v. -fil₁), s. m. pl., pești care depun icrele în cavitatea paleală a scoicilor; ~logie (v. -logie₁), s. f., descriere a cochiliilor.